Tehnologia de Cultivare a Speciilor Matricaria Chamomilla si Sinapis Alba

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Tehnologia de Cultivare a Speciilor Matricaria Chamomilla si Sinapis Alba.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

MUSTARUL ALB

Denumirea stiintifica) :-SINAPIS ALBA(sin.BRASSICA ALBA B0ISS)

Familia-BRASSICACEAE

Denumiri populare

Mustarul alb mai poate fi intalnit si sub denumirea de:hardal,curpen alb,hrenoasa,mustar bun, mustar de gradina,rapita de mustar ,rapita alba,rapita de gradina.

Descriere

Mustarul este o planta anuala, erbacee, cultivate sau subspontana,oleaginoasa ,alogama,terofita,slab acid-neutrofila,moderat termofila,iar din punct de vedere genetic 2n=24.Este o planta raspandita in Europa, Asia de Vest.

.La noi in tara este cultivat pe suprafete insemnate in Campia Dobrogei,Dobrogea si Moldova.In ceea ce priveste cerintele fata de temperatura, acestea sunt moderate.Germineaza la 1-2ºC.Plantele tinere rezista la inghet pana la-5°C.In schimb mustarul alb este pretentios fata de umiditate(60-80%in sol),fiint sensibil la seceta.Vegeteaza bine si fructifica pe soluri luto-nisipoase, bogate in humus si calciu.Perioada de vegetatie este de 70-120 zile.Radacina este pivotanta ,putin ramificat, si patrunde adanc in sol.Partile aeriene sunt acoperite cu peri desi si aspri.Tulpina este erecta, cilindrica,ramificata,inalta de 30-100cm.Frunzele sunt petiolate, penat-sectate, cu 3-5 lobi neregulati, din care cel terminal este mai mare.Lobii au pe margine scobituri neregulate.Florile sunt galbene, pe tipul 4, grupate in raceme dese,care se alungesc pe masura infloririi.Inflorirea are loc in lunile iunie-iulie,polenizarea fiind entomofila.Fructul este o silicva galbena, paroasa, aproape cilindrica, dispusa aproape perpendicular pe ramura,cu numeroase gatuiri pe trei nervuri longitudinale.Semintele sunt sferice alb-galbui,rareori cafenii,cate 16-20 intr-un fruct.

Compozitia chimica :-semintele contin ulei nesicativ(30-47%),mucilagii(20%),substante de natura proteica(25%),glicozide(0,5-2%),reprezentate prin sinalbina,sinigrina.Sinalbina,prin hidroliza enzimatica sau sub actiunea acizilor diluati,produce glucoza,esenta de mustar(sulflocinat de parahidroxibenzil)si sulfat de sinapina.

Soiuri

Cel mai reprezentativ soi cultivat pentru mustarul alb este Galben de Craiova.

Cerinte biologice si pedo-climatice Temperatura minima de germinatie a mustarului alb este de 1-2ºC.In faza tanara plantele rezistapana la temperatura de-5ºC.

Apa :-Mustarul este pretentios feta de umiditate ; perioadele critice fata de apa fiind imediat dupa semanat si in perioada formarii samintelor.Seceta determina scaderea accentuata a productiei si reducerea continutului de substante grase din seminte.

Lumina :-Fata de lumina mustarul se comporta ca planta de zi lunga, de aceea in zonele nordice creste continutulde ulei din seminte.

Solul :-Mustarul este o planta pretentioasa fata de sol.Cele mai bune rezultate se obtin pe solurile cu reactie neutra pana la slab alcalina, cu textura luto-nisipoasa, bogate in humus si calciu.

Zone ecologice :zona cea mai favorabila pentru mustarul alb este Campia Timisului si a Crisurilor.

Zone favorabile :-Mustarul alb da cele mai bune rezultate in toate zonele unde se seamana cereale.

Rotatia culturii

Mustarul este pretentios fata de planta premergatoare, cultura reusind pe terenuri curate de buruieni, dupa prasitoare si cereale paioase.Mustarul nu se cultiva in monocultura, si nici dupa mac si crucifere, datorita bolilor si daunatorilor comuni.Nu trebuie cultivat nici dupa fasole, soia, si floarea-soarelui din cauza bolii comune putregaiul alb (produs de Sclerotinia sclerotiorum).Mustarul, in asolament revine pe acelasi teren dupa minimum patru ani.

Fertilizarea

Mustarul reactioneaza favorabil la ingrasaminte chimice usor solubile, mai ales in anii cu precipitatii suficiente de-a lungul perioadei de vegetatie.

Fosforul , aplicat in doze de 40-60kg/ha,favorizeaza formarea unui numar mai mare de seminte in silicve si grabeste maturarea.

Azotul, in doze de 40-50kg/ha, favorizeaza cresterea rapida in prima parte a perioadei de vegetatie, fapt ce asigura sporuri mari de productie.

In ceea ce priveste momentul aplicarii ingrasamintelor, ingrasarea cu superfosfat se face sub aratura de baza iar cea cu azot in primavara, la pregatirea patului germinativ

Ingrasamintele organice si in special gunoiul de grajd se administreaza plantei premergatoare.

Fisiere in arhiva (1):

  • Tehnologia de Cultivare a Speciilor Matricaria Chamomilla si Sinapis Alba.doc