Tehnologia de păstrare și condiționare a legumelor rădăcinoase

Aceasta grupa cuprinde un numar relativ mare de specii: morcovul, patrunjelul, pastarnacul, telina, sfecla rosie, ridichile, scortonera si barba caprei.

Fluxul tehnologic de pastrare a radacinoaselor cuprinde operatiile fluxului tehnologic general de valorificare in stare proaspata si anume: recoltare, transport, conditionare, pastrare de lunga durata, conditionarea si ambalarea in vederea valorificarii.

Recoltarea se face atunci cand radacinile au peridermul complet format fara inceput de lemnificare si au ajuns la marimea si forma caracteristica soiului- Recoltarea se face mecanizat sau manual intr-o singura repriza- Recoltarea mecanizata se face cu dislocatorul de radacinoase (DLR-4) dupa care radacinile se scot manual din sol sau cu combina de recoltat radacinoase (CRR-1).

Conditionarea dupa recoltare consta in sortare calitativa si fasonarea radacinilor (decoletare) prin taierea frunzelor la 1-2 cm deasupra coletului- Dupa conditionare, radacinoasele sunt introduse in ambalaje de trasnport si depozitare si se transporta la locul de pastrare- In cazul in care nu se depoziteaza imediat, pentru a evita pierderile de apa produsul se acopera cu frunzele rezultate de la decoletare- Transportul se executa numai cu mijloace de transport acoperite.

Datorita particularitatilor anatomice mentionate, care afecteaza capacitatea de pastrare, radacinoasele se impart in doua grupe: radacinoase perisabile (morcov, patrunjel, pastarnac, telina) si radacinoase cu rezistenta buna la pastrare (sfecla rosie si ridichile).

Pastrarea si conditionarea radacinoaselor usor perisabile

- Pastrarea radacinoaselor in depozite frigorifice

In aceste depozite, radacinoasele se depoziteaza in ambalaje de tip P sau lazi paleta.

Depozitarea trebuie facuta in maximum doua zile dupa recoltare- Inainte de depozitare radacinile nu se spala, ele introducandu-se in ambalaje asa cum au rezultat de la conditionare- Depozitarea radacinoaselor se face cu respectarea principiilor mentionate la depozitarea produselor in ambalaje- Pentru asigurarea unei bune circulatii a aerului, intre peretii celulei si marginile stivelor de ambalaje se lasa spatii de 20 cm- Se mai pot utiliza ca ambalaje si lazile de lemn de tip D si din plastic.

Temperatura optima de pastrare este de 0 ÷ + 10 C; u.r- este de 90-95%- Lumina trebuie sa lipseasca- Durata de pastrare este de 5-6 luni- Sistarea procesului de pastrare are loc cand produsele incep sa-si piarda aspectul de proaspat.

Pastrarea radacinoaselor in santuri

In acestea, radacinoasele se pastreaza prin stratificare si nestratificare- Pastrarea in santuri prin stratificare se face folosind un amestec de 80% pamant si 20% nisip sau numai nisip.

Radacinile se introduc in sant in pozitie orizontala sau verticala pe un singur rand cat mai ordonat- Straturile de radacini alterneaza cu straturile de amestec de pamant cu grosimea de circa 5 cm- Amestecul de pamant sau nisip pentru stratificare trebuie sa fie umed iar produsele trebuie sa fie bine acoperite cu acesta- La nivelul solului santurile se acopera cu paie si apoi cu straturi succesive de pamant, pe masura ce timpul se raceste- Pastrarea radacinoaselor in santuri prin nestratificare este similara cu metoda de mai sus cu deosebirea ca, in santuri se instaleaza sistemul de ventilatie naturala.

Pastrarea radacinoaselor in brazda

Pastrarea radacinoaselor in brazda se aplica la morcov, patrunjel si telina, in regiunile cu ierni blande si cu zapada abundenta- Pe terenul pregatit, in prealabil (ca la silozuri) se deschid pe masura insilozarii brazde cu lungimea de 15 metri si latimea de 1,5-2 m- Pe suprafata acestora se deschid cu sapa, rigole in care radacinile se aseaza in pozitie verticala cu coletul la 5-8 cm sub nivelul solului- Dupa asezarea radacinilor, acestea se acopera cu un strat de pamant obtinut prin deschiderea unei noi rigole- Se continua astfel pana cand se completeaza intreaga suprafata a brazdei- Intre doua brazde se lasa o distanta de 1 m iar, intre randurile de brazde o alee de 4-5 m- Cand temperatura mediului incepe sa scada, brazdele se acopera cu un strat de paie de 15 cm- Acesta se indeparteaza cand temperatura din timpul noptii ajunge la valoarea de +40C.

Pastrarea si conditionarea radacinoaselor cu buna rezistenta la pastrare

Aceasta grupa de radacinoase din care fac parte ridichile de iarna si sfecla rosie se pastreaza in silozuri cu sistem de ventilatie si depozit frigorific.

Sfecla rosie se introduce in siloz cu coletul spre exterior, formand astfel un fel de pereti netezi in interiorul carora, radacinile se depoziteaza in vrac.

Scoaterea de la pastrare a radacinoaselor

Pentru valorificare, radacinoasele se scot de la pastrare si se conditioneaza- In cazul radacinilor pastrate in depozite frigorifice, acestea trebuiesc aduse la temperatura existenta in hala de conditionare, pentru evitarea aparitiei condensului- Aceasta preincalzire se face prin depozitarea temporara a ambalajelor cu produs, pe culoarul tehnologic sau in celulele libere.

In ceea ce priveste conditionarea, radacinile se spala-operatie obligatorie care se poate executa mecanic cu masinile de spalat radacinoase MSR-1 si MSR-3 si cu masina de spalat cu ventilator.

Dupa spalare, radacinile se sorteaza si se ambaleaza in lazi de tip P, D, din plastic model III si IV sau se pot preambala in pungi de polietilena sau saculeti din fibra textila de diferite capacitati (0,250 - 0,500kg).

11- TEHNOLOGIA DE PASTRARE SI CONDITIONARE A TUBERCULILOR DE CARTOF

Cartofii sunt considerati plante legumicole, datorita specificului tehnologiilor de cultura si a modului de valorificare.

Conditii de calitate- La pastrare se introduc numai tuberculi care apartin soiurilor tarzii- Cartofii de toamna pentru consum alimentar se valorifica in 3 clase de calitate: calitatea I, a II a, si a III a- Tuberculii din calitatile II si a II a trebuie sa fie sanatosi cu pielita suberificata, curati, turgescenti, zvantati, fara lovituri mecanice, neincoltiti, neinverziti, neatacati de boli si daunatori.

De obicei se pastreaza tuberculi mijlocii ca marime (80-120 g)

Fluxul tehnologic cuprinde urmatoarele operatii: recoltarea, presortarea la locul de productie, transportul, receptia cantitativa si calitativa, presortarea, tratarea cu inhibitori de incoltire, depozitarea, pastrarea, conditionarea in vederea valorificarii, preambalarea si valorificarea.

Recoltarea, se face la momentul optim cand tuberculii au ajuns la maturitatea deplina, au peridermul complet format, 2 / 3 din vreji s-au uscat iar, restul s-au ingalbenit- Prin taiere tuberculii trebuie sa aiba aspect zvantat iar, stolonul trebuie sa fie lipsit de turgescenta- Inainte de recoltare se pot face tratamente chimice pentru distrugerea vrejilor, folosind preparatul REGLONE, in cantitate de 2-3 l/ha sau pe cale mecanica cu masina de tocat vreji MTV - 4- Prin aceasta lucrare se grabeste maturarea tuberculilor- Tuberculii se pot recolta, cand vremea este frumoasa, iar temperaturile sunt mai mari de 70 C- Recoltarea se face mecanizat cu combina CRC-12, semimecanizat cu masinile de scos cartofi E-649 si MRR-1 si manual- Recoltarea poate fi organizata in flux continuu de recoltare-transport-depozitare.

Presortarea permite inlaturarea resturilor vegetale si a pamantului aderent, precum si a tuberculilor depreciati- Presortarea se executa manual, semimecanizat sau mecanizat, la locul de productie sau la un punct intermediar de presortare (ISIC-30).

Transportul se realizeaza in functie de distanta cu mijloace auto si pe calea ferata- Cartofii pot fi transportati in vrac, lazi-paleta sau saci.

Descarcarea cartofilor se face direct in depozite in buncare cu capacitatea de 5 - 30 t- Pentru vagoanele de cale ferata exista instalatii construite special sub calea ferata, cu preluarea intregii cantitati si distribuire mecanizata selectiva (Stanescu A- si colab.,1995).