Tehnologia de Pastrare, Valorificare si Industrializare a Produselor Horticole

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Tehnologia de Pastrare, Valorificare si Industrializare a Produselor Horticole.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 41 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: ARSENIE HORGOS

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

RECOLTAREA LEGUMELOR

Este operaţiunea prin care legumele trec din sfera producţei în cea a consumatorului.

- Momentul de recoltare se stabileşte în funcţie de specificul creşterii şi dezvoltării plantelor legumicole, care implică cunoaşterea mai multor noţiuni:

- maturitatea de recoltare - corespunde stadiului în care legumele au înglobat însuşirile necesare cerute de valorificarea lor;

- maturitatea comercială - corespunde momentului în care legumele au însuşirile necesare comercializării, potrvit scopului urmărit;

- maturitatea de consum - corespunde momentului când legumele întrunesc la maxim toate însuşirile organoloptice (fizice, senzorice, chimice) pentru a fi folosite în stare proaspătă sau pentru prelucrare industrială, astfel se grupează în:

- maturitate tehnologică – toate organele comestibile de natură vegetativă (rădăcini, tulpini, lăstari, frunze, peţioli), dar şi o parte dintre cele generative (conopidă, brocoli, anghinare, bame, fasole, mazăre, castraveţi, dovlecei, vinete, ardei gras, ardei iute etc.);

- maturitatea fiziologică – se raportează numai la fructe (tomate, ardei gogoşar, kapia şi de boia, pepeni verzi şi galbeni, dovleci de copt).

- În funcţie de destinaţie:

- recoltarea în vederea consumului proaspăt;

- recoltarea în vederea conservării.

- În funcţie de momentul din timpul zilei:

- legumele fructe se recoltează dimineaţa, după ce s-a luat roua;

- legumele de la care se consumă organele vegetative se recoltează după-amiaza.

- Modul de recoltare:

- Recoltarea manuală pentru legumele destinate consumului proaspăt (pieţii interne şi la export).

- Recoltarea semimecanizată - legumele se dislocă mecanizat, iar strângerea lor se face manual (rădăcinoase, bulboase, cartofi);

- Recoltarea mecanizată - toate operaţiile se execută mecanizat- legumele destinate industrializării (fasole, mazăre, tomate etc).

CONDIŢIONAREA LEGUMELOR – reprezintă totalitatea operaţiilor de sortare, calibrare, periere, spălare, ceruire etc, corespunzător STAS-urilor în vigoare şi se execută mecanizat, semimecanizat sau manual în funcţie de posibilităţi şi specie.

- Presortarea – se face imediat după recoltare, înlăturându-se resturile vegetale, pământul, exemplarele necorespunzătoare etc.

- Sortarea – se execută după recoltare sau în timpul recoltării în funcţie de STAS-uri. Se face manual, semimecanizat sau mecanizat – obţinându-se producţia marfă.

- Calibrarea – gruparea produselor legumicole după formă, mărime etc, corespunzător normativelor. Se execută manual sau mecanizat. Manual, mai întâi sub aspect vizual şi apoi cu inele sau şabloane de calibrat. Mecanizat, după diametru, lungime sau greutate, cu instalaţii speciale.

- Perierea – curăţirea de praf, rezidii de substanţe chimice, cu dispozitive cu perii sau alte materiale.

- Spălarea – îndepărtarea totală a pământului, a substanţelor fito-sanitare şi a resturilor vegetale, cu maşini speciale.

- Ceruirea – cu emulsii de ceară sau parafină, prelungind perioada de păstrare (vinete, ardei, tomate).

- Legarea în funii, snopi, legături – pentru legumele verdeţuri (ceapă şi usturoi verde, frunzoase aromatice, sparanghel etc). Se face manual, în legătură fiind 6-12 fire, iar legarea se face cu diferite materiale.

- Ambalarea – pentru protejarea legumelor de la recoltare la valorificare. Se face în lăzi de lemn, carton, plastic, coşuri, saci, plase, de dimensiuni diferite (pentru legume mai perisabile) sau în vrac (pentru legume mai rezistente). Se face în funcţie de STAS-uri.

TRANSPORTUL LEGUMELOR

Deplasarea în timp şi în spaţiu a produselor legumicole, de la producător la beneficiar – se realizează prin mai multe posibilităţi.

Operaţia cuprinde mai multe verigi:

- transportul legumelor necondiţionate – din ferme de producţie la centrele de condiţionare;

- transportul legumelor condiţionate, de la ferme sau centre de condiţionare, la depozite sau beneficiari;

- transportul legumelor pregătite pentru export, în ambalaje solicitate de beneficiar;

- transportul legumelor ambalate sau preambalate în vederea aprovizionării magazinelor de desfacere.

Transportul se face pe următoarele căi:

- rutiere (tractoare, autocamioane, semiremorci izoterme, refrigerente, frigorifice);

- feroviare (vagoane simple, vagoane izoterme, refrigerente, frigorifice, încălzite);

- navale (nave de transport cu instalaţii specifice);

- aeriene (avioane de transport amenajate special).

PĂSTRAREA ŞI DEPOZITAREA LEGUMELOR

Reprezintă modalitatea de asigurare a prelungirii consumului proaspăt pentru legumele care au capacitatea de a se păstra o perioadă mai mare sau mai mică de timp.

Păstrarea poate fi:

- de scurtă durată (temporară);

- de lungă durată (pentru consumul de iarnă).

Păstrarea se realizează în depozite:

- specializate – pentru păstrarea de lungă durată;

- universale – pentru păstrarea de lungă durată;

- universale – cu specific de distribuţie în reţeaua comercială;

- universale – cu specific de tranzit.

Depozitarea legumelor în vederea păstrării se face în lăzi, paleţi, lădiţe paletizate, vrac.

Fisiere in arhiva (1):

  • Tehnologia de Pastrare, Valorificare si Industrializare a Produselor Horticole.doc