Tehnologia de producere de sămânță la golomăț

Descriere: Este o planta furajera, care poate fi gasita atat in zone de campie, ses, cat si in regiuni muntoase.

Creste in locuri umede, dar pot fi gasite si in paduri sau zone mlastinoase. De obicei se cultiva ca planta furajera. Are inaltimea de aproximativ 80 cm.Este considerat un nutret primordial pentru ca: este sporadic, apare de la inceputul primaverii si infloreste pana tarziu cand apare anotimpul rece.

Pe vreme foarte calduroasa are o productie dubla, iar la frig nu dispare ci productia scade semnificativ.

Se caracterizeaza: prin spiculete grupate glomerulat intr-un panicul. Spiculetele sunt multiflore. Golomatul formeaza tufe rare, cu frunze late, prevazute cu o ligula mare. Golomatul este frecvent in regiunea de munte si in locurile umbroase de stepa. Este o graminee foarte buna de nutret.

Importanta economica

Golomăţul, considerată specia cea mai valoroasă dintre gramineele perene, are următoarele caracteristici furajere:

● plasticitate ecologică deosebit de largă, fiind cultivat în aproape toate zonele agricole din ţara noastră;

● capacitate mare de producţie şi de refacere după cosire şi păşunat;

● grad ridicat de consumabilitate şi digestibilitate, mai ales în fazele tinere;

● rezistenţă mare la păşunat, iar realizarea acestuia se face când plantele au 10-12 cm;

● se foloseşte atât în cultură pură, cât şi în amestec cu alte specii de graminee şi leguminoase perene, sub formă de fâneaţă sau păşune;

● fiind o specie cu grad ridicat de competitivitate, procentul de participare în amestec este mai scăzut decât al celorlalte specii (sub 20%);

● partenerul ideal pentru golomăţ este lucerna, cu care formează o cultură de pajişte temporară, intensivă, de lungă durată (5-7 ani);

● în condiţii optime de vegetaţie şi de aplicare a unor doze ridicate de îngrăşăminte azotate, golomăţul poate realiza cel puţin 3-4 recolte pe an, cu producţii de peste 50 t / ha masă verde, sau peste 12 t / ha S.U.

Din punct de vedere tehnologic golomăţul se cultivă în cultură pură sau în amestec cu alte specii perene.

În cazul culturii pure semănatul se realizează pe parcursul lunii aprilie, cu o normă de semănat de 25-30 Kg/ha. După răsărire, plantele de golomăţ au un ritm mai lent de creştere, ceea ce face ca pericolul de îmburuienare să fie mare.

Realizarea unor producţii ridicate este condiţionată de aplicarea unor doze mai ridicate de îngrăşăminte chimice, şi în primul rând pe bază de azot. În acest sens se recomandă aplicarea, după fiecare cosire sau ciclu de păşunat, a unei doze de N50-70, la un interval de 7-10 zile după recoltare.

Cultura în amestec a golomăţului cu lucerna este considerată cea mai intensivă dintre culturile asociate, deoarece realizează producţii mari şi de calitate în toate zonele ecologice ale acestor două specii. Totodată, pajiştile constituite din lucernă (75%) şi golomăţ (30%), în regim neirigat, valorifică mai bine îngrăşămintele azotate decât cultura pură a acestora.

Sistematică şi soiuri

Specia Dactylis glomerata L (sin. Dactylis abbreviata Link. sau Dactylis glaucescens Willd.) are mai multe subspecii, cu grade diferite de ploidie. Din punct de vedere agronomic prezintă interes două specii: Dactylis glomerata ssp. glomerata , pentru zonele temperate şi Dactylis glomerata ssp. hispanica, pentru zonele mediteraneene. Dintre soiurile româneşti de golomăţ create şi cultivate în ţara noastră se pot enumera:

Regent,creat la ICDCP Brasov si inregistrat in anul 1998.Afost destinat amestecurilor pentru pajisti.Realizeaza productii ridicate de furaj si de buna calitate(15,79%PB).Soiul Regent are o capacitate ridicata de productie si la samanta;produce circa 850 kg/ha.