Tehnologia Procesării Extractelor de Mărar

Noţiuni introductive

Denumire ştiinţifică: Anthum gruveoles Fam. Umbelifere.

Denumirea populară: crop, chimen, mărar, mărariu, mărar de gradină, mărar tare, mărăriu, mărăras, morar, morariu.

În tradiţia populară: Decoctul seminţelor se dădea copiilor contra durerilor de stomac. În ţinutul Argeşului, se credea că ar fi bun pentru vindecarea umflăturilor la stomac. Ceaiul din tulpinile florifere se folosea în bolile aparatului urinar. Ceaiul de mărar amestecat cu sulfină se bea la guturai cu tuse. Decoctul frunzelor se întrebuinţa contra durerilor la urechi, iar ceaiul se lua contra durerilor de cap.

Rădăcina de molotru şi mărar se punea la căpătâi, ori se bea decoctul contra insomniilor. Ceaiul din seminţe se lua contra astmului cardiac, iar ceaiul sau decoctul părţilor aeriene, în bolile de inimă şi contra arteriosclerozei. Sămânţa pisată se dădea copiilor pentru limbrici. Femeile care nu aveau lapte fierbeau păsat cu sămânţă de mărar şi beau zeama.

Compozitie chimica: ulei volatil 2,5-4% mai ales în ramuri şi frunze tinere şi 3-6% în fructe, potasiu, sulf, sodiu. Ulei volatil intre 40-60% carvona, alfa- felandrone, terpine, limonen, miristicina si izomiristicina, eter benzilic, acid ascorbic, caroteni, B1, B2, acid folic, maltoză, xiloză, zaharoză, pectine, acid clorogenic, anetol, substante minerale. Conţine fitohormoni în special sămânţa.

Actiune farmaceutica:

Sunt antiseptice, emoliente, rezolutive, stomahic, carminativ, antispastic, ajută la eliminarea gazelor din intestine, măreşte cantitatea de urina fiind deci un bun diuretic, măreşte de asemenea cantitatea de lapte fiind un galactogog, calmează nervii, excită sucurile gastrice fiind indicat in lipsa poftei de mâncare, previne infecţiile microbiene, ajută in afectiunile inimii prin efectele care le are asupra organismului.

Extern de asemenea este foarte indicat pentru acţiune de cicatrizare pe care o are asupra pielii şi pentru că ajută în cazul petelor ajutând la dispariţia lor.

Seminţele în special sunt cele care au mai mult fitohormon şi ajută la refacerea secreţiilor vaginale mai ales în cazurile menopauzei. Este un medicament natural care se poate da la toate femeile în timpul menopauzei.

În cazul părului care creşte uneori în exces de la o anumită vârstă tot aceste seminţe de mărar pot să remedieze situaţia şi tratamentul este foarte simplu şi eficient neproducând efectele secundare ale hormonilor sintetici.

Totuşi sunt contraindicate seminţele de mărar în toate cazurile în care avem un fibrom uterin, cancer genital feminin sau chiar sindrom premenstrual.

Se poate folosi la următoarele afecţiuni: acnee, afecţiuni gastro-intestinale, afecţiuni sexuale şi ginecologice, afecţiuni ale ovarelor, ateroscleroză, astenie, bătături, bolile ficatului şi ale veziculei biliare, cancer, ciclul menstrual perturbat, dureri de cap, gastrite hipoacide, hemoroizi, hiperkeratoze, hipertensiune, hirsutism, inflamaţiile ochilor, inflamaţiile căilor respiratorii, iritaţiile pielii, insomnii, insuficienţă cardiacă, lactaţie insuficientă, menopauză, nefroze, nevroze, osteoporoză, pieli-nefrite, prurigo, reumatism, secreţii vaginale insuficiente, sughiţ, tumori benigne sau maligne.

Uleiurile volatile

Uleiurile eterice, numite şi uleiuri volatile sau uleiuri esenţiale, sunt secreţii metabolice naturale ale plantelor, al căror rol nu este nici astăzi pe deplin lămurit de către ştiinţă. Unii specialişti le consideră adevăraţi hormoni vegetali, manifestări fluide ale sistemului imunitar al plantelor, în sensul în care ele contribuie la îndepărtarea dăunătorilor, atrăgând, în schimb agenţii polenizatori, care sunt unele insecte şi păsări.

Pentru a vă înlesni o reprezentare vizuală şi pentru a vă ajuta să înţelegeţi mai uşor cum se petrec lucrurile în realitate, am ilustrat, în fotografia de mai sus, realizată prin scanare microelectronică şi mărire de 250 de ori, suprafaţa unei frunze de salvie, pe care se află mai multe tipuri de formaţiuni vegetale.

Micile structuri sferice deschise la culoare, vizibile în imagine, reprezintă, de fapt, filamente modificate, care se comportă ca nişte glande secretoare de uleiuri volatile esenţiale. Ele sunt cele care dau mireasma deosebită a plantei aromatice şi au, în cazul salviei, proprietăţi medicinale, curative, precum reducerea febrei, curăţirea sângelui, alinarea durerii.

Uleiurile sunt extrase din frunze, din petale, din tulpină, din seminţe şi chiar din rădăcinile plantelor. Plantele aromatice conţin, în general, în toate părţile lor ulei volatil, în proporţii diferite.

Fiecare ulei volatil este unic, fiind diferit chiar în cadrul aceleiaşi plante, şi are aplicaţii minunate şi la fel de variate ca natura însăşi.