Cuprins
- CUPRINS 1-4
- 1.INTRODUCERE 5
- 2.SCHEMA TEHNOLOGICA DE FABRICARE A SPIRTULUI 5
- 2.1.Schema tehnologica de fabricare a spirtului din materii prime
- amidonoase 6
- 2.2.Schema tehnologica de fabricare a spirtului din melasa 7
- 3.MATERII PRIME FOLOSITE LA FABRICAREA SPIRTULUI 8
- 3.1.Clasificarea materiilor prime 8
- 3.2.Melasa 8
- 3.3.Cartofii 9
- 3.4.Porumbul 9
- 4.MATERII AUXILIARE SI UTILITATI FOLOSITE LA FABRICAREA
- SPIRTULUI 9
- 4.1.Maltul verde 9
- 4.2.Preparatele enzimatice microbiene 10
- 4.3.Sarurile nutritive si factorii de crestere 10
- 4.4.Acidul sulfuric 11
- 4.5.Antispumanti 11
- 4.6.Apa 11
- 5.TEHNOLOGIA FABRICARII SPIRTULUI DIN MATERII PRIME
- AMIDONOASE 12
- 5.1.Pregatirea cartofilor si cerealelor 12
- 5.2.Fierberea materiilor prime amidonoase 13
- 5.2.1.Teoria procesului de fierbere 13
- 5.2.2.Instalatii de fierbere 13
- 5.2.3.Conducerea si controlul fierberii 14
- 5.3.Zaharificarea materiilor prime amidonoase 16
- 5.3.1.Transformarile care au loc la zaharificare 16
- 5.3.2.Instalatii de zaharificare 16
- 5.3.3.Procedee de zaharificare. 17
- 5.3.4.Controlul zaharificarii .19
- 5.4.Pregatirea drojdiei pentru fermentare 20
- 5.4.1.Tipuri de drojdii folosite la fabricarea spirtului 20
- 5.4.2.Prepararea si prefermentarea plamazii speciale de drojdie 21
- 5.4.3.Instalatii pentru prepararea plamazii de drojdie . 22
- 5.5.Fermentarea plamazii principale 23
- 5.5.1.Conducerea fermentatiei si fazele ei 23
- 5.5.2.Fermentarea anormala a plamazilor 24
- 5.5.3.Controlul fermentatiei. 25
- 5.5.4.Linuri de fermentare 26
- 5.5.5.Spalarea dioxidului de carbon. 26
- 5.6.Fabricarea spirtului din materii prime amidonoase in amestec cu
- melasa 27
- 6.TEHNOLOGIA FABRICARII SPIRTULUI DIN MELASA . 27
- 6.1.Pregatirea melasei in vederea fermentatiei 28
- 6.1.1.Diluarea melasei . 28
- 6.1.2.Neutralizarea si acidularea melasei. 28
- 6.1.3.Adaugarea sarurilor nutritive 29
- 6.1.4.Limpezirea si sterilizarea melasei 29
- 6.2.Pregatirea drojdiilor pentru fermentarea plamazilor din melasa 29
- 6.3.Fermentarea plamazilor din melasa 31
- 6.2.1.Procedee discontinue de fermentare 31
- 6.2.2.Procedee continue de fermentare 31
- 6.2.2.1.Procedee fara reutilizarea drojdiei 32
- 6.2.2.2.Procedee cu separarea si reutilizarea drojdiei 32
- 6.3.3.Controlul fermentatiei plamazilor din melasa 33
- 7.DISTILAREA SI RAFINAREA SPIRTULUI 33
- 7.1.Distilarea plamazilor fermentate 33
- 7.1.1.Compozitia plamazii fermentate 33
- 7.1.2.Bazele procesului de distilare a spirtului 34
- 7.1.3.Instalatii de distilare a plamazii fermentate 34
- 7.2.Rafinarea spirtului brut 35
- 7.2.1.Compozitia chimica a spirtului brut 35
- 7.2.2.Rafinarea chimica a spirtului brut 36
- 7.2.3.Bazele procesului de rafinare . 36
- 7.2.4.Instalatii si procedee de rafinare 37
- 7.3.Instalatii de distilare-rafinare continua 38
- 7.4.Fabricarea alcoolului etilic absolut (anhidru) 39
- 7.5.Depozitarea spirtului rafinat si a subproduselor 40
- 8.BIBLIOGRAFIE 42
Extras din referat
1.INTRODUCERE
Industria spirtului se bazeaza in principal pe activitatea fermentative a drojdiilor,care transforma zaharurile fermentescibile din substrat in alcool etilic ca produs principal de fermentatie si respectiv in biomasa.
Alcoolul etilic obtinut industrial pe cale fermentativa sau sintetica este denumit uzual spirt,prin care se intelege un amestec de alcool etilic,apa si alte impuritati,alcoolul etilic reprezentand componentul principal.Astfel alcoolul etilic rafinat denumit si spirt rafinat,care se obtine ca produs principal in fabricile de spirt are o concentratie alcoolica de aproximativ 96% vol.In tehnologia spirtului mai intalnim notiunea de alcool etilic absolut sau anhidru prin care se intelege de fapt substanta chimica ca atare (alcoolul etilic 100%).
Spirtul rafinat are multiple utilizari in diferite industrii.Astfel in industria alimentara este folosit pentru fabricarea bauturilor alcoolice si a otetului,in industria chimica pentru obtinerea cauciucului sintetic si ca dizolvant,in industria farmaceutica pentru prepararea anumitor substante (eter,chloroform etc.) iar in medicina ca dezinfectant.In ultimii ani alcoolul etilic este utilizat tot mai mult in amestec cu benzina drept carburant pentru motoare,ceea ce a dat o noua dezvoltare industriei spirtului in diferite tari,mai ales in cele cu agricultura dezvoltata.
2.SCHEMA TEHNOLOGICA DE FABRICARE A SPIRTULUI
2.1.Schema tehnologica de fabricare a spirtului din materii prime amidonoase
In fig.1 este reprezentata schema tehnologica a fabricarii spirtului din materii prime amidonoase (cartofi) care este valabila si pentru prelucrarea cerealelor,cu deosebire ca lipseste operatia de spalare a cartofilor si la fierbere se adauga si apa.
Materia prima este supusa intai receptiei cantitative si calitative,determinandu-se continutul in amidon,dupa care este depozitata in silozuri speciale pentru cartofi sau cereale.Din siloz, materia prima este transportata in sectia de fabricatie, unde se realizeaza mai intai o spalare in cazul cartofilor, pentru indepartarea impuritatilor aderente.Cartofii spalati sau cerealele (porumbul) sunt apoi cantarite si trecute fara o prealabila maruntire la operatia de fierbere.In urma fierberii se obtine o masa fiarta care este supusa apoi zaharificarii.In urma acestei operatii amidonul este transformat in principal in maltoza si dextrine care intra in compozitia plamezii dulci rezultate care se insamanteaza cu drojdie.Alte operatii la care mai este supusa materia prima sunt: fermentare,distilare,rafinare unde rezulta spirt rafinat care se depoziteaza.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Tehnologia Spirtului.doc