Tehnologii de Cultivare - Iarba de Sudan, Porumb, Sfecla Furajera, Lucerna

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Tehnologii de Cultivare - Iarba de Sudan, Porumb, Sfecla Furajera, Lucerna.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 27 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Dezvoltarea unei agriculturi moderne ,durabile presupune ca sectorul de creşterea animalelor să ocupe un rol important prin produsele ce se obţin.Desigur pentru aceasta este obligatoriu ca asigurarea necesarului de furaje să se realizeze la parametri optimi în concordanţă cu cerinţele de calitate şi cantitate ale acestora.În viziunea agricolă actuală, producţia furajelor, obţinută de pe pajiştile permanente,pajiştile temporare şi culturile furajere, este parte integrantă a gestiunii teritoriului agricol şi presupune: durabilitatea sistemelor componente, viabilitatea economică şi socială a activităţii agricole şi o contribuţie la dezvoltarea durabilă a spaţiului rural, într-o lume tot mai urbanizată.Având în vedere importanţa deosebită a producţiei de furaje, implicit a modernizării exploatării pajiştilor, subiect ce a preocupat în mod deosebit cercetătorii din domeniu, s-au structurat câteva ramuri ale ştiinţei agricole, care au ca obiect de studiu pajiştile şi anume:

- Pratologia, studiază multifuncţionalitatea pajiştilor şi evidenţiază importanţa şi locul acestora în rezolvarea unor probleme actuale şi de perspectivă din domeniul economic,ecologic şi social.

- Ecopratologia, are ca obiect de studiu ecosistemele din pajişti.

- Pratotehnica, se ocupă de partea aplicativă a pratologiei, elaborează măsurile de îmbunătăţire a pajiştilor, metodele şi tehnologiile de cultivare ale acestora şi ale plantelor furajere în general.

Pajiştea are un caracter multifuncţional, iar funcţia cea mai importantă este producerea furajelor suculente şi fibroase. Importanţa economică şi ecologică a pajiştilor permanente este deosebită. Suprafeţele mari ocupate de pajişti sunt intim legate de viaţa cotidiană şi de conservarea mediului înconjurător. Pajiştile reprezintă:

• sursă de hrană pentru animale domestice;

• habitat şi sursă de hrană pentru animalele sălbatice;

• mijloc de prevenire şi combatere a eroziunii solului;

• mijloc de îmbunătăţire a structurii şi fertilităţii solului

Din suprafaţa de uscat a Terrei, pajiştile ocupă 23,3% (3,055 milioane hectare), suprafaţă de aproximativ două ori mai mare decât suprafaţa terenurilor arabile (1,488 milioane hectare).În România, suprafaţa pajiştilor permanente este de 4,879 milioane hectare, din care 3,355 mil. ha sunt păşuni şi 1,524 mil. ha fâneţe, aceasta reprezentând 20,3% din suprafaţa totală a ţării, 21,1% din suprafaţa de uscat şi 32,9% din suprafaţa agricolă (Anuarul statistic, 2008). Această suprafaţă, ar putea asigura anual hrana pentru cel puţin 10 milioane UVM.”

CAPITOLUL I.

Importanţa gramineelor furajere anuale în hrana animalelor.

,, Pajiştile temporare,cunoscute şi sub denumirea de pajişti articiale,pajişti cultivate sau pajişti semănate,sunt suprafeţe de teren de regulă arabile ,care se însămânţează cu specii furajere perene(graminee şi leguminoase) în amestec sau singure.Aceste pajişti se înfiinţează şi în locul pajiştilor permanente degradate,după după desţelenire şi însămânţarea amestecului de seminţe recomandat”

,,Cercetările efectuate în ţara noastră evidenţiază productivitatea pajiştilor temporare în comparaţie cu pajiştile permanente.Astfel pe o pajişte temporară neîngraşată se realizează o producţie de cca. 3 ori mai mare decât pe pajiştea permanent neângraşată.În cazul în care se aplică o tehnologie de cultivare intensivă (fertilizare şi irigare)producţia pajiştilor temporare poate să crească de peste 15 ori faţă de producţia pajiştilor permanente .” .

VALOAREA NUTRITIVĂ A UNOR NUTREŢURI FOLOSITE ÎN HRANA RUMEGĂTOARELOR

Nr.

Nutreţuri

SU g

Valoare

energetică Valoare azotată(g) Valoare de încărcare digestivă Constituenţi organici (g) Constituenţi minerali g)

UFL

UFC

PDIN

PDIE

UIO

UIL

UIB

SO

PB

CB

CA

P

1. Pajişte de şes înainte de înflorire 1000

166 0,97

0,16 0,92

0,15 108

18 95

16 0,95

0,16 0,98

0,16 0,96

0,16 889 172 244 7,0 4,0

2.

Pajişte de şes debut înflorire 1000

172

0,89

0,15 0,83

0,14 84

14

85

15

1,05

0,18

1,02

0,18

1,4

0,18

906

133

272

6,5

3,5

3.

Pajişte de şes înflorire deplină 1000

192 0,70

0,13 0,60

0,12 58

11 68

13 1,44

0,28 1,16

0,22 1,31

0,25 922 92 335 5,5 3,0

4. Porumb siloz(25%S.U)

1000

250

0,90

0,23 0,80

0,20 53

13

64

16

1,29

0,32

1,22

0316

1,23

0,13

937

86

222

3,0

2,0

5. Pajişte de deal debut înflorire 1000

176 0,89

0,14 0,83

0,13 94

15 89

14 1,12

0,18 1,05

0,17 1,09

0,18 917 149 264 7,5 4,0

6.

Pajişte de deal înflorire deplină 1000

217 0,67

0,15 0,58

0,13 58

13 67

15 1,39

0,30 1,14

0,25 1,17

0,28 917 92 323 2,5 5,5

7.

Dactylis glomerata 1000

146 0,89

0,13 0,85

0,12 127

19 99

14 1,12

0,16 1,05

0,15 1,09

0,16 856 202 218

6,5 4,0

8.

Festuca arundinace 1000

207 0,80

0,17 0,73

0,15 120

25 92

19 0,98

0,20 0,99

0,20 0,99

0,20 896 191 273 5,5 3,0

9.

Lolium perene 1000

164 0,91

0,15 0,86

0,14 108

18

95

16 1,18

0,19

1,07

0,18 1,13

0,19

882

172

242

6,0

4,5

10.

Bromus catharticus 1000

176 0,89

0,16 0,85

0,15 80

14 85

15 1,08

0,19 1,04

0,18 1,06

0,19 891 127 278 4,5 4,5

11.

Secară 1000

171 0,84

0,14 0,78

0,13 84

14 84

14 1,72

0,29 900 133 295 3,0 4,0

12.

Sorg 1000

185 1000

0,13 0,64

0,12

77

14 76

14 1,25

0,23 1,10

0,20 1,18

0,22 915 122 304 5,0 3,0

13.

Lucernă îmbobocire 1000

176 0,77

0,14 0,69

0,12 121

21 90

16 0,98

0,17 0,99

0,17 0,98

0,17 888 193 299 16,5 3,0

14.

Lucernă început înflorire

1000

189

0,73

0,14

0,65

0,12

112

21

85

16

1,00

0,19

1,00

0,19

1,00

0,19

891

178

315

16,5

3,0

15

Trifoi alb început înflorire

1000

110

1,03

0,11

1,00

0,11

144

16

109

12

0,83

0,09

0,92

0,10

0,82

0,10

887

229

214

13,0

2,5

16. Trifoi roşu început înflorire

1000

153 0,81

0,12 0,74

0,11 104

16 87

13 1,01

0,15 1,01

0,15 1,01

0,15 883 166 263 13,0 2,5

17. Sfeclă furajeră 1000

130 1,15

0,15 1,16

0,15 92

8 86

11 0,91

0,12 0,60 0,70 915 104 70 2,5 1,5

Importanţa gramineelor perene rezultă şi din următoarele însuşiri:

• sunt mai puţin pretenţioase faţă de condiţiile de creştere în special faţă de un regim deficitar în precipitaţii de unde rezultă o rezistenţă sporită la secetă;

• în condiţii optime de vegetaţie realizează o producţie mare;

• datorită conţinutului mai mare în glucide pot fi uşor însilozabile;

• se pot folosi ca nutreţ murat,fân,semifân,siloz,aşternut pentru animale dar şi sub forma de concentrate(boabe).

Fisiere in arhiva (1):

  • Tehnologii de Cultivare - Iarba de Sudan, Porumb, Sfecla Furajera, Lucerna.doc