Trifoiul Roșu - trifolium pratense

Referat
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 19 în total
Cuvinte : 6575
Mărime: 26.92KB (arhivat)
Publicat de: Dan Alexandru
Puncte necesare: 7

Extras din referat

Inceputurile culturii trifoiului se plaseaza cu citeva secole inaintea erei noastre, dupa cum arata Palladius in lucrarea sa de economie rurala ’Dere rusti-ca’. Unii cercetatori considera ca aceasta cultura a aparut prima data in Asia, si anume in Podisul Iranului.

In epoca razboaielor persane cu grecii si a celor romane,cind caii aveau un rol bine definit in cistigarea bataliilor, trifoiul a inceput sa fie inclus in sorti- mentul plantelor de nutret, si odata cu aceasta apare o preocupare deosebita pentru noua specie furajera.

A. Hildergard (1150-1160) in cartea sa ‘Physica’ pomeneste de trifoiul rosu ca ar fi o planta medicinala si buna pentru nutret. Albertus Magnus, in lu-crarea sa ‘De vegetabilibus’(1193), mentioneaza pentru prima data aceasta plan-ta, recomandind extinderea culturii trifoiului rosu, deoarece are insusiri furajere superioare. Insa primele referiri asupra trifoiului rosu le gasim in scrierile lui Columella, Dioscorides si Plinius.

G.Hegi (1939) confirma existenta unor lucrari in care se aminteste de trifoiul rosu ca de o planta medicinala si furajera.

La inceput trifoiul rosu a ocupat regiunile mediteeraniene, patrunzind treptat si in alte parti ale Europei centrale. In sec.XIV-lea cultura trifoiului rosu era cunoscuta deja in Italia. Din Italia, cultura acestuia trece in Spania, de unde in secolul al XVI-lea patrunde in Braband si Flandra, aici extindindu-se repede.

Introducerea in cultura a asolamentului Flamand, devenit asolament Norfolk, a avut un rol covirsitor in extinderea culturii trifoiului rosu nu numai in Anglia, ci si in alte tari din Europa. Astfel, in a doua jumatate a sec.XVIII-lea (1756) se introduce in Germania si Elvetia, unde se bucura de mare atentie din partea economistilor agronomi.

Din Flandra, cultura trifoiului se extinde si in tarile scandinave, pe su-prafete apreciabile.

In 1861 sau 1866 – nu se stie precis – cultura trifoiului rosu s-a extins din Anglia in Rusia, sub denumirea de ‘trifoiul rosu spaniol’. In scurt timp a o-cupat teren atit in sudul, cit si in vestul Rusiei, unde s-a mentinut in cultura, spre deosebire de partile nordice si estice, unde a disparut din cauza temperaturilor scazute din timpul iernilor.

Tot din Anglia, cultura trifoiului rosu s-a extins foarte repede in Ame-rica de Nord, trecind de aici in Noua Zeelanda, Chile,etc., si mai tirziu in Asia pina in Altai, Baical, Japonia, Casmir, in Australia si India. Pe continentul afri-can se cultiva numai in Algeria pe suprafete restrinse, desi trifoiul rosu da rezul-tate bune si in aceasta parte a lumii.

Pe latitudine aceasta specie se cultiva pina la 69°, dar aici numai pen-tru fin, deoarece semintele nu mai pot ajunge la coacere, lipsind caldura necesa-ra.

Pe altitudine atinge 2700-2900 m in Elvetia, dupa cum arata Stebler (1852), desigur in flora spontana, iar in cultura ajunge pina la 1300 m in zona Alpilor si la 2000 m in Asia Mica.

Cu privire la introducerea trifoiului rosu in tara noastra, nu dispunem de date precise. La sfirsitul sec.XVIII se cultiva in Transilvania. Literatura ne a-rata ca saminta de trifoi rosu din Transilvania s-a exportat prima oara in 1880. Deci, era natural sa treaca cel putin doua decenii de la introducerea sa in cultura, ca astfel sa se formeze o provenienta valoroasa, care sa fie cautata pe piata ex-terna.

In anul 1889 a fost cultivat in ferma Laza din jud.Vaslui, iar in 1890 marele entomolog Aristide Caragea l-a introdus in cultura pe teritoriul comunei Grumazesti din jud.Neamt. De aici, precum si din Transilvania s-a extins pe o mare suprafata a tarii, incepind din Dobrogea si pina in Maramures. In prezent trifoiul rosu se cultiva pe suprafete apreciabile in Transilvania, Bucivina, Banat, nordul Moldovei si al Munteniei, si partial in Oltenia. Aceasta extindere pe in-treaga suprafata a tarii a dus la formarea de populatii si soiuri locale.

S-au identificat proveniente cu o valoare de cultura si biologica supe-rioara. Astfel, I.Resmerita (1957) arata ca provenientele de Hateg si Tara Birsei sint cele mai productive, aceasta insusire fiind o rezultanta a rezistentei la ger. A. Pavlova si M.Savatti (1960) gasesc cele mai rezistente proveniente la seceta sint cele din Banat si Suceava. Acesti din urma autori mai conchid, in urma experi-entelor efectuate cu un numar mare de proveniente, ca trifoiul de Hateg este cel mai productiv, fiind si cel mai rezistent la seceta, confirmindu-se pe deplin re-zultatele lui I.Resmerita (1957).

Trifoiul rosu din Romania a fost descris variat in lucrarea de sinteza intitulata „Cultura trifoiului” de I.Resmerita, apoi de I.Safta (1960), D.Rosca si colaboratorii (1963).

Nu putem incheia acest capitol de istorie a culturii trifoiului rosu fara a sublinia ca la Cluj, adevarat centru pentru studiul trifoiului, s-au facut primele inregistrari in exportul semintelor de trifoi, s-au luat primele masuri de combate-re a cuscutei, s-au initiat primele experiente pentru depistarea celor mai valo-roase proveniente, s-au obtinut primele rezultate in ameliorarea trifoiului si s-au initiat primele experiente de fertilizare.

Caractere morfologice

Radacina

Este pivotanta, lunga pina la 50 cm, atingind uneori lungimea de 175 cm., de unde pornesc numeroase ramificatii, pe care se gasesc nodozitati.

In primul an de vegetatie, sistemul radicular ramine in straturile super-ficiale ale solului (20-30 cm) si numai in anii urmatori se dezvolta puternic rada-cina principala, patrunzind cit mai adinc in sol. Radacina principala formeaza un rizom multicapitat, situat practic la suprafata solului, care se adinceste in sol pe masura inaintarii in virsta a plantelor.

Preview document

Trifoiul Roșu - trifolium pratense - Pagina 1
Trifoiul Roșu - trifolium pratense - Pagina 2
Trifoiul Roșu - trifolium pratense - Pagina 3
Trifoiul Roșu - trifolium pratense - Pagina 4
Trifoiul Roșu - trifolium pratense - Pagina 5
Trifoiul Roșu - trifolium pratense - Pagina 6
Trifoiul Roșu - trifolium pratense - Pagina 7
Trifoiul Roșu - trifolium pratense - Pagina 8
Trifoiul Roșu - trifolium pratense - Pagina 9
Trifoiul Roșu - trifolium pratense - Pagina 10
Trifoiul Roșu - trifolium pratense - Pagina 11
Trifoiul Roșu - trifolium pratense - Pagina 12
Trifoiul Roșu - trifolium pratense - Pagina 13
Trifoiul Roșu - trifolium pratense - Pagina 14
Trifoiul Roșu - trifolium pratense - Pagina 15
Trifoiul Roșu - trifolium pratense - Pagina 16
Trifoiul Roșu - trifolium pratense - Pagina 17
Trifoiul Roșu - trifolium pratense - Pagina 18
Trifoiul Roșu - trifolium pratense - Pagina 19

Conținut arhivă zip

  • Trifoiul Rosu - Trifolium Pratense.doc

Alții au mai descărcat și

Tehnica culturii laricelui

A intelege natura inseamna a intelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii, atat de amenintata azi, inseamna a contribui la fericirea...

Eficiența Economică la Cultura de Lucernă

INTRODUCERE Progresul oricărei societăţi depinde de eficienţa în care sunt folosite resursele umane, naturale şi financiare de care dispune...

Fertilizarea și Amendarea Culturii de Gerbera jamesonii-gerbera

Fertilizarea și amendarea culturii de Gerbera jamesonii-gerbera Introducere Gerbera jamesonii este o specie de plantă care face parte din...

Salcia energetică

Introducere Salcia suedeza(Salix viminalis) isi face loc printre culturile noastre de cartofi si sfecla Salix viminalis vine tocmai din Suedia si...

Timoftica și Ghizdeiul

1. Importanta furajera graminee perena furajera, adaptata climatului temperat rece si umed, cu urmatoarele particularitati: - creste bine pe...

Ecotehnica cultivării tutunului și hameiului

TIPUL DE SOL DIN REGIUNEA BUCURESTI Soluri de tip hidromorf si brun-roscate Caracteristici : soluri predominant lutoargiloase cu continut...

Fitotehnie - hameiul

CAPITOLUL 9 HAMEIUL 9.1. Importanta. Biologie. Ecologie 9.1.1. Importanta Hameiul din flora spontana a fost cunoscut si utilizat din...

Cultura plantelor furajere - cultura trifoiului

Trifoiul roşu Trifolium pratense L. Importanţa furajeră Cultura trifoiului roşu are o vechime mai mică de 400 de ani, fiind cultivată la început...

Te-ar putea interesa și

Amenajamentul pastoral al pajiștilor din comuna vulturești

Pajiștile sunt un element esenţial al sistemelor de agricultură durabilă, care răspund exigenţelor cererii de alimente sănătoase şi de calitate...

Ocol de vânătoare

CAPITOLUL 1 DESCRIEREA GENERALĂ A ZONEI STUDIATE 1.1 Situarea geografică Fondului de Vânătoare 22 DRAGOMIRA este situat în bazinul superior al...

Valorificarea potențialului turistic al Văii Gradistei - Județul Hunedoara, prin turism rural și agroturism

INTRODUCERE Motivul pentru care am ales această temă , pentru lucrarea de licență este potențialul turistic bogat al zonei ( relieful , clima ,...

Plantele Medicinale Utilizate pentru Bolile de Inima, ale Sistemului Digestiv și Renal

CAPITOLUL I - AFECŢIUNILE CARDIACE 1.1. Angina pectorală Durerea constrictivă sau în gheară resimţită în piept este simptomul clasic al anginei...

Proiect de Gospodărire a Fondului de Vânătoare 43 Cordăreni

CAP.I. ARGUMENT Gospodărirea unui fond de vânătoare a prezentat interes pentru împătimiţii acestei activităţi încă din cele mai vechi...

Arii Protejate în Județul Olt

Introducere România, inclusiv judeţul Olt, este deţinătoarea unui capital natural heterogen şi mai puţin alterat şi a unei biodiversităţi bogate...

Graminee Anuale Furajere

Gramineele anuale furajere sunt cultivate atât pentru faptul că sunt o importantă sursă de nutreţ pentru animale, cât şi pentru calităţile...

Pensiunea Albota

Introducere Agroturismul în România înseamnă civilizaţia tradiţională cu obiceiuri cunoscute de generaţii întregi, cu sărbători strămoşeşti,...

Ai nevoie de altceva?