Valea Doftanei

Comuna Valea Doftanei este situata la intersectia D.J. 102 I Campina-Brasov cu D.J. 102 A, care prin cele doua componente :- D.J.101 S Comarnic-Secaria-Valea Doftanei - D.J. 101T Valea Doftanei-Bertea-Slanicface legatura intre Valea Doftanei si Valea Teleajenului .Transportul in comun se realizeaza de la statiile de domiciliu spre Campina cu autobuze, taxiuri, la Autogara si Gara Campina si la Gara Comarnic.

Valea Doftanei se intinde pe o suprafata de 28637 ha reprezentand 6% din suprafata totala a judetului Prahova, din care 1742 ha este intravilan. 

Valea Doftanei este amplasata intr-un cadru natural pitoresc, cu multe valente turistice si lipsit de surse de poluare si degradare a mediului. Campina lui Grigorescu si Hasdeu se afla la rascruce de drumuri. Din ea pleaca in directia nord o sosea ce serpuieste pe valea apei Doftana. Dupa ce Iasi in urma colinele domoale, muzeul Doftana de la Telega si cheile Brebului, valea se ingusteaza, capatand frumuseti montane desavarsite.Inainte de intrarea in localitatea Valea Doftanei, apele raului au fost zagazuite prin constructia barajului de la Paltinu, formand un lac de acumulare ce poate fi asemuit cu " o mica mare montana" - zona turistica de mare atractie.Comuna Valea Doftanei este situata in nordul judetului Prahova, in zona Carpatilor de Curbura, pe cursul mijlociu al raului cu acelasi nume.Ea se afla situata in partea nordica a judetului Prahova, intre vaile Prahova si Teleajen.Relieful muntos al acestei localitati este mai accentuat catre nord, unde este limitrofa cu judetul Brasov. Acolo, spre obarsia Doftanei se inalta masive muntoase ca: Orjogoaia, Radela, Cucioaia, Zanoaga, Baiu Mare, Baiu Mic, Unghia Mare si Unghia Mica. Privit din departare, muntele Unghia Mare, cu liniile lui geometrice, seamana cu o piramida egipteana, impantata parca dinadins aici in framantatul peisaj carpatin. Tot aici se insiruie muntii Patru, Steiasa, Fundurile si o serie de "clabucete" ramificandu.se spre sud.

Cele peste 2.800 de gospodarii ale localitatii ( cca. 7.000 locuitori) sunt insirate ca o salba pe terasele in trepte de o parte si de alta a raului si afluentilor sai, pe directia de curgere nord-sud.Este atestata documentar in prima jumatate a secolului al XVI-lea in timpul domniei lui Radu Paise ( 1535 -1545 ) cu satele Tesila si Traisteni.Prin hrisoave domnesti, acele localitati devin dependente de manastirile Margineni si Sinaia. 

Cu siguranta, vechimea acestor colectivitati umane este cu mult mai mare, fapt dovedit de existenta unor urme de viata materiala si spirituala ce pot fi incadrate in societatea medievala timpurie.Istoria confirma ca in secolele XVII- XVIII, romanii din Tara Barsei si din zona Sibiului, nemaiputand suporta persecutiile autoritatilor austro-ungare au luat drumul bejeniei, trecand la sud de Carpati in Tara Romaneasca, prin pasul Predelus, stabilindu-se pe Valea Doftanei in satele Tesila si Traisteni.Factorii de mediu au fost hotaratori in constituirea primelor asezari umane in acest spatiu. La adapostul padurilor si in apropierea apelor, oamenii si-au inaltat locuinte grupate in catune. Se ocupau cu pastoritul si munca la padure, activitati ce s-au transmis urmasilor.