Viermele Merelor - Lespeyresia Pomonella

Termohigrogramele daunatorului : Viermele merelor – Lespeyresia pomonella

Carpocapsa pomonella L., Cydia pomonella

1.Raspandire. Originar din regiunea euro-siberiana, viermele merelor s-a raspandit in toate tarile de pe glob in care se cultiva marul, parul si alte specii de pomi. In Europa este raspandit in toate tarile, cu exceptia tarilor nordice, iar in Romania se intalneste atat in zonele de campie cat si in cele de dealuri si submontane. In livezile neglijate, in anii favorabili inmultirii, insecta ajunge sa atace 25-90% din fructe.

2.Descriere si recunoastere. Adultul este un fluture mic, cu deschizatura aripilor anterioare de 15-20 mm, iar lungimea corpului de 10 mm. Aripile anterioare sunt de culoare bruna-cenusie, cu striuri transversale de culoare cenusiu-inchis spre negru. La varf, aripile anterioare prezinta o pata bruna in forma de semiluna, iar in interior de culoarea bronzului. Marginea apicala a aripilor anterioare si marginile apicale si dorsala a aripilor posterioare sunt prevazute cu franjuri. Aripile posterioare sunt de culoare brun-roscata, cu stralucire aramie. In stare de repaus, aripile au forma unui acoperis de casa.

Oul este de forma unui disc, de 0,5 mm, rotund sau usor elipsoidal, transparent, la inceput de culoare albusului de ou (hialin), apoi de culoarea unei perle, dupa care prin corion se vad diferitele stadii de embriogeneza.

Larva, omida adevarata, la completa dezvoltare are lungimea corpului de 16-20 mm si este de culoare roz-deschis, iar capul de culoare bruna. Dorsal, fiecare din segmentele corpului larvei are cate 2 negi de culoare brun-inchis, prevazuti cu perisori senzitivi. Pe abdomen, au in varf crosete in forma de semiluna.

Larvele mature ierneaza intr-un cocon din fire matasoase, impregnate cu ceara ca sa le apere de intemperii. In acest cocon ia nastere crisalida. Crisalida are lungimea de 8-12 mm, fiind de culoare bruna-caramizie, stralucitoare.

3.Biologia. Viermele merelor are 1-4 generatii pe an: in jumatatea de sud a Angliei, Danemarca, R.F a Germaniei, jumatatea nordica a Poloniei are o generatie, apoi numarul generatiilor anuale creste catre sud,ajungand la 4 generatii in tarile din partea nordica a Africii, partea sudica a Australiei, Africii, Americii de Sud si partea de sud-vest si sud-est a S.U.A.

Dupa Savescu A. si colaboratorii(1958),in tara noastra viermele are

2 generatii pe an : prima generatie are loc in lunile mai-iunie si a II-a generatie in lunile august-septembrie. Ierneaza in stadiu de larva ajunsa la completa dezvoltare, intr-un cocon matasos, adapostit sub scoarta trunchiului si in crapaturile acestuia, in diferite locuri de pastrare a fructelor. In primavara, prin luna mai, cand se realizeaza pragul inferior de dezvoltare (temperatura de 9°C), iar bobocii florali abia se coloreaza, larvele se transforma in pupe. Zborul fluturilor se inregistreaza cand temperatura aerului depaseste 15°C si apar esalonat pe o perioada de 35-80 zile. Perioada preovipozitara dureaza 10-20 zile. Copulatia are loc in prima jumatate a lunii mai.

Prima generatie, de primavara-vara, se dezvolta din a II-a jumatate a lunii mai, cand femelele, provenite din larvele hibernante, incep depunerea oualor. Ouale sunt dispuse izolat, pe frunze, fructe si lastari, cand fructele au marimea unei alune; o femela depune, in intreaga perioada preovipozitara in medie 80-100oua si in conditiile favorabile chiar peste 300 oua. Perioada de incubatie este de 3-23 zile, frecvent 10-18zile, la temperaturi medii de 11,2-26,2°C, in functie de temperatura si umiditate.

In timpul perioadei de incubatie s-au constatat 5 faze principale de evolutie a embrionului: 1.ou hialin, 2.ou cu ,,inel rosu’’, 3.ou in intregime rosu(unde embrionul fiind dezvoltat cuprinde intreaga suprafata de sub corion),

4.ou rosu cu punct negru (cand s-a format capsula cefalica ce da culoarea neagra localizata la capatul superior al embrionului, lucru care se vede se vede prin transparenta sub corion), 5.ou parasit, din care a iesit larva, alb-laptos, cand corionul este perforat, excavat, uscat.