Zonarea soiurilor de struguri pentru masă în România

INTRODUCERE

Există dovezi că pe teritoriul României, viţa de vie a început să se cultive cu 3000 ani î.d.Ch.

În antichitate getodacii de la N de Dunăre au extins mult cultura viţei de vie, vinul devenind un produs de schimb şi de comerţ. La venirea în Dacia, romanii au găsit o viticultură bine dezvoltată pe care au extins-o şi îmbogăţit-o cu soiuri noi.

Domnitorul Alexandru cel Bun a instituit funcţ2233iile de paharnic şi de pârcălab pentru vinurile de la Cotnari.

Ştefan cel Mare a încurajat cultura viţei de vie în zona Cotnari prin introducerea soiurilor Fetească albă şi Grasă pe care le cunoscuse cu ocazia vizitei făcute regelui Matei Corvin al Ungariei în Transilvania.

În 1889 s-au înfiinţat 2 pepiniere la Strehaia şi la Tintea.

În etapa postfiloxerică s-a înfiinţat Secţia de Viticultură în cadrul ICAR şi a apărut prima revistă în domeniu „România viticolă”.

Viticultura României este situată în emisfera N aproape de limita de N din europa Centrală ceea ce oferă o gamă variată de condiţii ecopedoclimatice.

În România viticultura parcurge în prezent o perioadă de declin. Principalele cauze ar fi:

 Există un număr mare de hibrizi producători direcţi;

 Există numeroşi proprietari;

 Folosirea redusă a tehnologiilor performante;

 Aplicarea defectuoasă a tratamentelor fitosanitare;

 Nerespectarea legislaţiei în domeniu.

CAPITOLUL I Situaţia culturii soiurilor de struguri pentru masă în România

În România au fost delimitate 4 zone cu grade diferite de favorabilitate pentru cultura soiurilor de struguri pentru masă ţinând cont de resursele heliomatice ale ţării:

 Zone foarte favorabile;

 Zone favorabile;

 Zone cu favorabilitate mijlocie;

 Zonă tolerantă.

Zona foarte favorabilă este situată pe terasele Dunării, de la Zimnicea până la Cernavodă (pe partea stângă a fluviului), şi de la Ostrov până la Cernavodă şi Medgidia pe partea dreaptă a fluviului.

Zona se caracterizează prin următoarele condiţii ecoclimatice: perioadă lungă devegetaţie, de peste 180 zile; bilanţul termic global > 4000°C, din care bilanţul termic util,minimum 1600°C; durata de strălucire a soarelui, peste 1600 ore; indicele heliotermic real>2,5; coeficientul hidrotermic 0,8 - 1,2; precipitaţiile în perioada de vegetaţie, sub 300mm. În această zonă se cultivă soiurile de masă cu bobul mare, începând cu cele timpurii şi până la cele foarte târzii.

Zona asigură maturarea strugurilor tuturor soiurilor pentru masă atât cele timpurii cât şi cele tardive. Această zonă reprezintă sursa principală de struguri pentru export a ţării.

Zona favorabilă: cuprinde podgoriile şi centrele viticole din Dobrogea Dealurile Munteniei şi Oltenia. Maturarea strugurilor din această zonă este mai întârziată cu 1-2 săptămâni faţă de zona precedentă cu excepţia centrelor viticole de la Dăbuleni, Poiana Mare, Cetate care prezintă o precocitate de 4-5 zile faţă de zona foarte favorabilă.

Zona se caracterizează prin următoarele condiţii ecoclimatice: perioada de vegetaţie(170 - 190 zile: bilanţul termic global minim 4000°C, din care temperatură util_ 1500°C; durata de strălucire a soarelui 1400-1500 ore; indicele heliotermic > 2,0. În această zonă se cultivă soiurile pentru struguri de masă cu maturare timpurie, mijlocie şi târzie.

În centrele viticole de pe terenurile nisipoase s-a cultivat soiul Muscat Perlă de Csaba.

Zona cu favorabilitate mijlocie: cuprinde centrele viticole şi podgoriile din zona Dealurile Moldovei, Munteniei, Olteniei, Banatului precum şi din zona nisipurilor din judeţul Brăila şi Buzău.

Această zonă este favorabil cultivării soiurilor de struguri de masă cu maturitate mijlocie.

Zona beneficiază de următoarele condiţii ecoclimatice: perioada de vegetaţie 165-170 zile; bilanţul termic global 3800°C; insolaţia 1300 ore. În această zonă se cultivăsoiurile cu maturare mijlocie şi numai în unele centre se pot cultiva şi soiurile târzii(Coarnă neagră, Muscat d'Adda). Soiurile timpurii se cultivă pe suprafeţe foarte reduse, pentru consumul local de struguri.

Zona tolerantă: cuprinde podgoriile şi centrele viticole din Moldova, Transilvania, Crişana şi Maramureş. Aici se cultivă soiuri cu maturitate mijlocie.