Acționarea și automatizarea unei linii de producere a șampaniei

Introducere

Sampania este, fara indoiala, vinul preferat la ocazii, vinul aniversarilor. Nici un alt vin nu este asociat cu fericirea si festivitatile, in aceeasi masura ca aceasta.

Sampania este produsa din soiurile de struguri negri Pinot Noir, Pinot Meunier si albi Chardonnay, cultivate in solurile calcaroase ale regiunii Champagne, din nord-estul Frantei.

Numai vinul produs in aceste podgorii poate fi numit "Champagne", fiind singura zona din lume care intruneste combinatia perfecta intre conditiile climatice si cele geologice.

Vinurile spumante produse in alte parti ale lumii, folosind aceleasi soiuri de struguri si aceeasi tehnologie de fabricatie, pot fi identificate dupa mentiunea inscrisa pe eticheta: "preparat dupa metoda champenoise".

Majoritatea varietatilor de sampanie are la baza amestecuri din recoltele diferitilor ani, ceea ce asigura o consecventa in stil si gust. In general, cu cat o sampanie este mai scumpa, cu atat au fost necesare mai mult timp si iscusinta la producerea ei.

Sampania se obtine din vinuri naturale prin refermentare dupa adaugarea de componenti ferescentibili si agenti fermentativi. Deci, materia prima utilizata in fabricarea sampaniei este constituita de struguri, din care se obtine mai intai vinul obisnuit(natural) si apoi printr-o a doua fermentare, vinul spumant(sampania).

1. Procesul tehnologic de fabricare al șampaniei

În figura nr. 1 este prezentat procesul tehnologic de obținere al șampaniei.

Fig.1 Schema procesului tehnologic al șampaniei

1.1. Recoltarea strugurilor

Recoltarea șampaniei, în general, are loc la mijlocul lunii octombrie. Deși în producția șampaniei se folosesc opt soiuri de struguri cel mai des utilizate sunt doar trei: Pinot Meunier, Pinot Noir si Chardonnay. În general, Pinot Meunier este primul soi care este recoltat, urmat de Chardonnay și apoi Pinot Noir. Strugurii sunt recoltați într-un recipient de plastic,prezentat în figura 1.1.1, pentru a se asigura că strugurii sunt transportați în recipiente curate, intacte[1].

Fig.1.1.1 Ladă de strângere a strugurilor [1]

1.2. Presarea

Una din cele mai simple metode de separare a mustului roşu constă în presarea mecanică a boştinei sub acţiunea unei forţe ridicate de presare (20-30bari). În acest caz are loc distrugerea bobiţelor şi zdrobirea pieliţei, de aceea în mustul de la ieşire poate avea o anumită cantitate de burbă. Separarea mustului la presare decurge ne uniform: la început mai repede, apoi mai încet. Acest proces mai depinde şi de alţi factori, inclusiv de valoarea şi de viteza de creştere a presiunii. Creşterea rapidă a presiunii nu este admisă, deoarece conduce la comprimări locale, la împroşcarea boştinei şi la îmbogăţirea lui cu burbă. A fost stabilită, de asemenea, şi valoarea optimă a diametrului orificiilor de scurgere a mustului – 2 mm. Pentru intensificarea procesului de presare o mare importanţă o are şi amestecarea lină a boştinei, ceea ce a şi determinat utilizarea şnecurilor (1-2). În plus în acest caz presarea este realizată în flux continuu.

O altă cerinţă a acestui proces o constituie umiditatea tescovinei, care nu trebuie să depăşească 55-65 %. Pentru aceasta în practică se folosesc mai multe metode clasice: mecanice, hidraulice şi electrice. În figura 1.2.1 este reprezentată construcţia şi schema cinematică a presei mecanice cu şnec T1-VPO-30.