Bazele generale ale kinetoterapiei

Scleroza multiplă

Descrierea afecțiunii:

Afecțiune care aparține grupului de boli demielinizante, caracterizate prin leziuni multiple (distrugerea tecii de mielină) și cicatrizante, cu o relativă conservare a celorlalte elemente nervoase.

Este o boală cronică, a adultului tânăr, evoluează cu remisiuni și acutizări de intensitate și durată variabilă. Debutează în general în jurul vârstei de 20-40 ani.

Clinic:

- nevrită optică retrobulbară;

- oboseală musculară, scăderea forței musculare mai ales la nivelul membrului inferior;

- tulburări motorii de tip piramidal- spasticitate;

- diminuarea sau abolirea reflexelor cutanate abdominale;

- tulburări de sensibilitate;

- sindrom cerebelos, cu mers ataxic;

Forme clinice:

1. piramidală (caracterizată de prezența semnelor clinice specifice sindromului piramidal cu parapareză spastică);

2. cerebeloasă (cu mers ataxic cerebelos și vorbire sacadată);

3. vestibulară (cu nistagmus si vertij);

4. mixte care presupun semne clinice multiple.

Stadializare:

Stadiul 1: Independența totală pentru viata socio-profesională

Stadiul 2: Semne neurologice: modificare tonus muscular, aparitie paralizii, tulburari coordonare miscari, alterare echilibru, semi-independent functional

Stadiul 3: Deficit motor si tulburari cerebeloase si vestibulare importante, mers imposibil de performat, independenta in fotoliul rulant

Stadiul 4: Deteriorare psiho-fizica grava, bolnav total dependent

Tratament fizical-kinetic:

Obiective:

1. Inducerea activității motorii voluntare;

2. Îmbunătățirea controlului motor;

3. Reducerea spasticității;

4. Ameliorarea coordonării;

5. Diminuarea ataxiei cerebeloase;

6. Prevenirea și diminuarea limitărilor amplitudinilor de mișcare;

7. Ameliorarea/îmbunătățirea mersului;

Principii:

1. Să se desfășoare in momentele zilei in care pacientul nu acuză oboseală;

2. Pentru a preveni limitarea amplitudinii de miscare se pot folosi mobilizări pasive;

3. Pentru contracturi se pot folosi întinderi prelungite statice (FNP-uri: Relaxare-Opunere, Contracții Repetate)

- Se pot folosi tehnici pentru facilitarea tonusului muscular (FNP-uri: IL, CR, SI, mobilizări în cadrul schemelor de facilitare Kabat)

4. Pentru scăderea spasticității ( FNP-uri: IR, IL, RR, elemente din metoda Bobath)

5. Îmbunătățirea ataxiei se face prin tehnici de co-contracție a musculaturii proximale (FNP-uri: SR, IZA)

6. Pentru îmbunătățirea coordonării se pot folosi exerciții din metoda Frenkel si Klapp