Chimia Mediului

Factorul de mediu : AERUL

Surse de poluare. Impactul asupra mediului.

Măsuri de ameliorare

I. Generalităţi

Aerul atmosferic este unul dintre factorii de mediu greu de controlat, deoarece poluanţii, odată ajunşi in atmosfera se dispersează rapid si nu mai pot fi practic captaţi pentru a fi epuraţi, trataţi.

Aerul atmosferic, nepoluat-natural, are in compoziţia sa: azot (N)~78%, oxigen (O2)~21%, dioxid de carbon (CO2)~0,03% si metan (CH4)~0,97%.

Cele mai poluate activităţi pentru aer sunt: agricultura, industria, transportul, producţia de energie si turismul.

II. In acest sens se pot da următoarele Surse de poluare pentru fiecare domeniu de activitate :

a. Sursele de poluare din agricultura se fac prezente pe plan mondial prin următorii poluanţi:

• Dioxid de carbon 1200 milioane t/zi

• Metan 230 milioane t/zi

• Oxid azotos 2 milioane t/zi

• Amoniac 28 milioane t/zi

• Oxizi de sulf 2 milioane t/zi

• Oxid azotic 5 milioane t/zi

• Particule in suspensie 20 milioane t/zi

b. Sursele de poluare in industrie acţionează pe plan mondial prin următorii poluanţi:

• Dioxid de carbon 3500 milioane t/zi

• Metan 84 milioane t/zi

• Oxid azotos 0,2 milioane t/zi

• Amoniac 7 milioane t/zi

• Oxizi de sulf 89 milioane t/zi

• Oxid azotic 30 milioane t/zi

• Particule in suspensie 23 milioane t/zi

• Hidrocarburi 26 milioane t/zi

• Cloroflorocarboni 12 milioane t/zi

c. Sursele de poluare din transporturi

Poluarea aerului realizată de autovehicule prezintă două mari particularităţi: in primul rând eliminarea se face foarte aproape de sol, fapt ce duce la realizarea unor concentraţii ridicate la înălţimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mica si mare capacitate de difuziune in atmosferă. In al doilea rând emisiile se fac pe întreaga suprafaţă a localitaţii, diferentele de concentratii depinzand de intensitatea traficului si posibilitaţile de ventilaţie a străzii. Ca substanţe care realizează poluarea aerului, formate dintr-un număr foarte mare (sute) de substanţe, pe primul rând se situează gazele de eşapament. Volumul, natura, si concentraţia poluanţilor emişi, depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului si de condiţiile tehnice de funcţionare. Dintre aceste substanţe poluante sunt demne de amintit particulele in suspensie, dioxidul de sulf, plumbul, hidrocarburile poliaromatice, compuşii organici volatili (benzenul), azbestul, metanul si altele.

Pe plan mondial se fac prin poluanţii următori:

• Oxid de sulf 3,0 milioane t/zi

• Particule in suspensie 7,4 milioane t/zi

• Oxid de azot 28,6 milioane t/zi

• Monoxid de carbon 106,2 milioane t/zi

• Hidrocarburi 21,2 milioane t/zi

• Dioxid de carbon 1050,0 milioane t/zi

d. Sursele de poluare rezultate din producţia de energie

Pe plan mondial o foarte mare parte din electricitate este generată in urma arderii cărbunilor fosili. In 1989 circa 62% din energie provenea din centrale termoelectrice(alimentate cu cărbuni fosili), 20% din centrale hidroelectrice, 17% din centrale nucleare si sub 1% din resurse geotermale. Arderile combustibililor fosili si a biomasei generează numerose emisii nocive in aer. In ceea ce priveşte combustibilii fosili, in medie, din totalul de emisii antropogene de pe glob 90% sunt emisii de dioxid de sulf, 85% oxizi de azot, 35-50% monoxid de carbon, 40% sunt particule totale in suspensie, 55% compuşi organici volatili, 15-40% metan si 60-80% dioxid de carbon.

Surse de poluare datorate turismului sunt foarte variate din punct de vedere al caracteristicilor, ele înglobând toate tipurile de poluanţi. Este interesant de menţionat că in ultimii ani turismul a crescut surprinzător si astfel gradul de poluare capătă dimensiuni deosebite in cadrul zonelor turistice, toate acestea din cauza mijloacelor auto de transport.

In ceea ce priveşte activitatea de protecţie a calităţii aerului in România se desfăşoară in Institutul Naţional de Meteorologie si Hidrologie (INMH). Institutul Naţional de Meteorologie si Hidrologie in mai mult de 50 de zone urbane, determină calitatea aerului prin măsurarea concentraţiilor de dioxid de sulf (SO2) dioxid de azot (NO2), amoniac (NH3) hidrogen sulfurat (H2S), puberi sedimentabile.