Conferința familială - Family Group Conferencing

O dată cu creșterea interesului față de justiția restaurativă din partea guvernelor și comunităților, până în prezent s-au dezvoltat și au fost puse în practică numeroase programe ce au la bază principiile justiției restaurative. Printre acestea se numără și conferințele familiale (family group conferencing) în care sunt implicate toate persoanele afectate de infracțiunea comisă – victima și infractorul, familiile acestora și persoane de sprijin din comunitate pentru ambele părți – pentru a decide cum anume se va rezolva incidentul creat.

Pornind de la această definiție, principalele elemente, cu caracter restaurativ, ale conferințelor familiale, pe care le-am identificat sunt următoarele:

1. Făptuitorul are posibilitatea de a-și asuma responsabilitatea pentru fapta comisă

Spre deosebire de sistemul clasic (procesul penal), în care responsabilitatea făptuitorului este minmalizată deoarece acesta, încercând să-și demonstreze nevinovăția, are în vederea doar propria-i persoană, ignorând victima, în cadrul conferinței familiale, făptuitorului nu i se anulează responsabilitatea față de fapta comisă.

Asumându-și responsabilitatea, făptuitorul este implicat în luarea deciziilor, și realizarea planului care îl privește în mod direct, fiind mai predispus de a urma acest plan. Astfel, acesta își ia angajamentul de a realiza o schimbare în comportamentul său.

Un aspect deloc de neglijat este reprezentat de faptul că noțiunea de răspundere se poate extinde și în cazul altor persoane, respectiv sisteme, dorindu-se și o responsabilizare a celor care au creat condiții, într-un fel sau altul, care au condus la comiterea faptei.

De asemenea, în cadrul conferinței familiale, nu se lucrează cu categoria de vinovăție, ci cu termenele de responsabilitate, responsabilizare, auto-responsabilizare.

Prin urmare, răspunderea definită ca pedeapsă în sistemul clasic, se transformă în responsabilitate în cadrul conferinței familiale, unde făptuitorul este încurajat să-și asume în mod activ această responsabilitate prin fapte precum scuzele adresate victimei și reprezentanților comunității, muncă în folosul comunității, să-și îmbunătățească frecvența școlară, în cazul în care este un minor cu probleme de absenteism, și alte măsuri stabilite de comun acord între părțile participante, având ca scop repararea răului și a pagubelor generate.

Astfel, o a doua caracteristică restaurativă a conferinței familiale este reprezentată de:

2. Repararea prejudiciilor rezultate în urma comiterii faptei

În cadrul conferinței familiale, infracțiunea nu este înțeleasă ca o faptă îndreptată împotriva statului, ci ca un prejudiciu produs unor persoane, relațiilor dintre acestea sau comunității.

Astfel, unul dintre principalele obiective ale conferinței familiale este de a repara prejudiciile rezultate în urma comiterii faptei. Acest lucru se realizează prin discuții despre incidentul care s-a intâmplat, despre consecințele comportamentului făptuitorului asupra celorlalți, fără a decide dacă acesta este bun sau rău, prin identificarea problemelor cu nevoile care nu sunt acoperite, și desigur prin rezolvarea problemelor, care pot conduce și la ameliorarea suferinței victimei, cauzată de infracțiune.

Modalitatea prin care sunt identificate problemele, tangibile sau non-tangibile, materiale sau non-materiale și sunt rezolvate este reprezentată de colaborarea dintre părțile implicate.

Un alt aspect important al reparării prejudiciilor rezultate în urma comiterii infracțiunii este faptul că se încearcă redefinirea unei stări de echilibru pentru victimă, persoanele implicate, precum și pentru sistemele care au fost perturbate.

Soluțiile propuse pentru repararea prejudiciului cauzat victimei, familiei acesteia, comunității, precum și familiei infractorului se adoptă prin consens, toate părțile participante trebuie să fie de acord cu hotărârea luată pentru ca planul realizat să fie pus în practică.

Pentru a se putea ajunge la consens, toate părțile participante trebuie să fie implicate în proces. Astfel, o altă caracteristică restaurativă a conferințelor familiale este reprezentată de:

3. Implicarea tuturor părților, afectate direct sau indirect de comiterea infracțiunii, precum și membrilor comunității, într-un mod activ

În cadrul conferinței familiale sunt create condițiile necesare participării personale a celor afectați în cea mai mare măsură, în special infractorul şi victima, dar şi familiile acestora şi reprezentanții comunității. Conferința familială este coordonată în mod non-directiv de către un facilitator (mediator), spre deosebire de sistemul formal care depinde de actori specializați (judecători, procurori, avocați). Prin urmare, procesul este deschis spre înțelegerea tuturor participanților.

Astfel, toate părțile interesate în conflict participă, asumându-și un rol activ, fiind implicate la negocierea normelor adaptate nevoilor și particularităților acestora și oferind soluții de rezolvare a incidentului, spre deosebire de sistemul clasic, unde asumarea rolului este făcută de normele statului. Participanții la conferință, în special membrii familiei, dețin toate informațiile personale și îi cunosc cel mai bine pe cei apropiați lor, fiind de cele mai multe ori, cele mai potrivite persoane pentru a analiza situația și a știi ce trebuie făcut. Astfel, soluțiile și deciziile aparțin participanților, deoarece aceștia își cunosc cel mai bine nevoile. Soluțiile sunt individualizate și potrivite pentru situația creată și pot răspunde într-o mai mică sau mai mare măsură nevoilor victimei (materiale, financiare, emoționale și sociale), inclusiv nevoilor celor apropiați victimei, ale făptuitorului, precum și familiei acestuia.

Prin implicarea tuturor părților, atât victima, cât și infractorul, precum și persoanele lor de sprijin pot să-și exprime liber gândurile, sentimentele în legătură cu ceea ce s-a întâmplat, acest lucru fiind încurajat în cadrul conferinței familiale. Astfel victima poate povesti felul în care s-a simțit, consecințele pe care incidentul le-a avut asupra ei, iar infractorul poate relata adevăratele sale motive, ce a gândit în momentul incidentului, contextul social în care s-a produs infracțiunea, ce a făcut după incident. Prin intermediul acestor discuții deschise și sincere se pot obține informații precise care stau la baza unor decizii corecte luate la sfârșitul conferinței familiale de către părțile implicate. De asemenea, un alt rol al acestor discuții este reprezentat de faptul că infractorului i se aduce la cunoștință și impactul emoțional pe care comportamentul său și incidentul creat l-au avut asupra victimei, asupra celor apropiați victimei, precum și asupra familiei și prietenilor apropiați ai acestuia.

Un alt avantaj al participării active a tuturor părților este reprezentat de creșterea nivelului de competențe a celor care sunt în conflict, iar pe viitor în cazul unor conflicte asemănătoare au posibilitatea de a utiliza aceste cunoștințe pentru a face față cu succes situațiilor neplăcute.

De asemenea, este favorizată dezvoltarea relațiilor bazate pe respect între făptuitor, persoanele care au suferit prejudiciul și membrii comunității, precum și între făptuitor și familia acestuia, rude sau prieteni, care îl vor putea sprijini, odată cu încheierea conferinței familiale, de a respecta acordul realizat.

Prin participarea activă a infractorului la definirea soluției, respectiv soluțiilor și măsurilor pentru fapta comisă se asigură o reușită mai mare în ceea ce privește prevenirea recidivei.