Construirea semnăturilor digitale din funcții unidirectionale.

1. Introducere

Prin semnatură digitală înțelegem modul matematic prin care se poate demonstra autenticitatea unui document, adică el a fost generat de un anumit trimițător, iar prin funcție unidirecțională se înțelege o funcție pentru care este ușor să calculezi valoarea ei pe baza unei variabile introduse, dar este imposibil să afli acea variabilă pe baza valorii funcției.

Din cele două definiții de mai sus putem că o semnătură digitală construită pe o funcție unidirecțională înseamă că, dacă un anumit indivit a generat un document n pe care l-a codificat folosid o funcție și l-a semnat cu semnătură digitală care a fost creată folosind o cheie privată, iar acest document este trimis către un alt indivit, care generează o valoare hash din documentul primit și folosește o cheie publică de la expeditor pentru a decodifica documentul într-o altă valoare hash, iar dacă aceste două valori sunt egale atunci individul care a primit documentul poate afirma faptul că acesta este veridic și că a fost generat și semnat de către expeditor.

Metoda lui Lamport este o îmbunătățire a metodei lui Rabin, cele doua având cam aceeași idee, doar că metoda lui Lamport a imbunătățit părțile vulnerabile ale ceilalte.

2. Avantaje și dezavantaje

2.1. Avantaje:

2.1.1. Integritatea informației, semnificând faptul că invidul care a primit documentul, îl poate trimite către un alt individ fară a-l altera. Metoda lui Lamport introduce un mecanism suplimentar ce împiedică ca individul care primește documentul să îl falsifice și să trimită mai departe o informație eronată sau distorsionată, acest lucru rezolvânt problema din metoda lui Rabin.

2.1.2. Siguranța datelor în cazul în care expeditorul moare, fiind rezolvată de metoda lui Lamport. Acesta era o problemă deoarece, în momentul în care expeditorul murea, iar documentul cu care s-a generat semnătura nu mai era disponibil, persoana care a primit documentul anterior putea altera informația documentului.

2.1.3. Distrugerea informației după ce semnătura digitală a fost făcută, care a fost introdusă tot de către metoda lui Lamport, deoarece anterior exista posibilitatea ca un alt individ să obțină cheia privată a expeditorului, să creeze o semnătură proprie pentru a altera conținutul.

2.2. Dezavantaje

2.2.1. Documentul trebuie trimis unui singur individ, care l-a rândul lui trebuie să ceară informații suplimentare de la expeditor pentru a valida semnătura, iar expeditorul își asuma riscul de a divulga date din document oferind informații suplimentare, iar aceste date noi divulgate, pot duce la generarea lui nou document, identic cu primul, cu o semnătură validă.

2.2.2. Pentru a se verifica validitatea semnăturii legal, trebuie ca expeditorul să divulge date private din document.