Dezastrul ecologic de la Certej

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Dezastrul ecologic de la Certej.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 4 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Alte Domenii

Extras din document

Certeju de Sus este o comună în județul Hunedoara, situată în partea de sud-est a Munților Metaliferi. Comuna are în componență satele Bocșa Mare, Bocșa Mică, Certeju de Sus, Hondol, Săcărâmb, Toplița Mureșului, Măgura-Toplița, Nojag, Vărmaga, și face parte din „Grupul de acțiune locală Țara Zarandului” , având acces la programele de finanțare europeană pentru dezvoltare rurală.

Zona Certej este una dintre cele mai vechi zone miniere din țara noastră, fiind recunoscută încă din anul 1746, când împărăteasa Maria Terezia a hotărât relansarea mineritului aurifer în Munții Apuseni, înființând la Certej în anul 1763 prima topitorie de aur, aceasta urmând să funcționeze nu mai puțin de 119 ani. De-alungul celor două secole de exploatare minieră a zăcămintelor din Munții Metaliferi, la Certej s-a obținut o cantitate de peste 40 de tone de aur.

Această zonă are și o importanță istorică, găzduind „Stânca lui Horea„ , locul în care minerii din Certej, Săcărâmb și Hondol, au fost mobilizați să se alăture răscoalei țărănești din 1784.

Conform recensamântului din 2011, în comuna Certeju de Sus își duc traiul 3126 de suflete, numărul lor fiind în scădere față de recensământul din 2002, când s-au înregistrat 3456 locuitori. Numărul locuitorilor s-a redus drastic în zonă, în comparație cu anii `30 a secolului trecut, când satul Săcărâmb, azi localitate a comunei Certeju de Sus, găzduia aproximativ 15000 de locuitori, în timp ce orașul Deva avea o populație de numai 8000 locuitori.

În acea vreme, localitatea Certej se bucura de o situație economică favorabilă, datorată în mare parte exploatării miniere, dar și altor activități economice desfașurate în zonă (bănci, ateliere meșteșugărești, fabrica de bere) .

Avalanșa de steril

Sfârșitul lunii octombrie a anului 1971, reprezintă sfârșitul unei ere de minerit în localitatea Certej, dar și sfârșitul tragic a zeci de locuitori, schimbând totodată destinul celor rămași în viață.

Sâmbătă, 30 octombrie 1971, la primele ore ale dimineții, digul iazului de decantare al exploatării miniere Certej, a cedat, astfel permițând deversarea unui val de 300.000 metri cubi de steril, care în numai un sfert de oră, a acoperit aproximatic cinci kilometri pătrați, cu un strat de pana la jumătate de metru.

Fisiere in arhiva (1):

  • Dezastrul ecologic de la Certej.docx