Elaborarea de proceduri pentru evaluarea studenților

Evaluarea academică și profesională a studenților este o temă de actualitate atât în context național, resimțită ca nevoie acută de reformare în sistemul universitar, cât și în context internațional, unde preocupările în acest domeniu sunt în plin avânt, în plan teoretic și practic.

Multitudinea si diversitatea de preocupări științifice în domeniul evaluării în învățământul superior nu sunt decât argumente în favoarea considerării actualității și importanței temei pentru sistemul universitar în sens restrâns, dar pentru sistemul social și economic în sens larg - acolo unde se manifestă plenar efectele modului în care se realizează evaluarea studenților și asigurarea calității absolvenților ce profesează pe piața forței de muncă.

Adoptarea cadrului european al calificărilor impune noi criterii de evaluare, specifice fiecărui nivel de studii și va solicita asigurarea unui sistem de evaluare raportat la standardele universităților din spațiul european. În învățământul superior românesc, evaluarea studenților a fost mai puțin permeabilă la reformă, alte componente fiind vizate cu predilecție (curriculum, finanțare). Pentru a asigura calitatea învățământului românesc în conformitate cu normele stabilite la nivel european prin documentele procesului Bologna, este necesară o reformă unitară care să cuprindă toate componentele ei.

Sistemul de evaluare este încă ancorat în practici tradiționale, impediment pentru aprecierea măsurii în care sunt realizate noile obiective. Necesitatea de a contura profilul academic și profesional absolventului ciclului 1 (3 ani) de învățământ superior implică practica unui sistem obiectiv de evaluare a competențelor și cunostințelor acestuia.

Preocupările numeroase la nivel internațional atrag atenția asupra necesității unei reforme în domeniul evaluării rezultatelor practicii educaționale universitare - performanța profesională și academică a studenților. Deși școala universitară românească are imaginea unei instituții solide ce ofera specialiști și profesioniști pentru export, se poate sesiza o contrapondere cu slaba/ scăderea calitate(ii) profesionala(e) a absolventilor din țară, reclamată deseori de organismele angajatoare. Se menționeaza numărul scazut al tinerilor interesați să-și înceapă/ continue cariera profesională în domenii precum cercetarea, învățământul sau calitatea profesională îndoielnică a acestora. Universitatea este astfel responsabilă - o traducere a termenului foarte folosit la nivel internațional de accountability - de produsul oferit pe piața muncii, absolvenții.

Determinarea stării de fapt a sistemului de evaluare din învățământul superior pornește de la felul în care cadrele didactice și studenții percep eficiența, impactul și pertinența modalităților concrete în care se desfășoară procesul de apreciere a performanțelor în învățare.

Situarea de o parte sau de alta a balanței nu are nici o conotație valorică, sensul invitației adresată de echipa de cercetare fiind îndreptat către simpla determinare a măsurii în care ritmul de introducere a schimbărilor este perceput ca fiind unul rapid sau mai degrabă lent. De aceea, fără a face (deocamdată) corelații cu alte date, putem spune că sistemul de evaluare a performanțelor studenților păstrează un ritm moderat de inovare, cu o permeabilitate mai degrabă redusă, lipsindu-i, pe de o parte, capacitatea de adaptare rapidă la propunerile teoretice actuale și, pe de altă parte, păstrând elementele tradiționale, într-o dinamică normală a unui sistem complex cu un anumit grad de rezistență care îi conferă unitate și stabilitate

O analiză mai detaliată în privința nemulțumirilor studenților vis-a-vis de diferite aspecte ale practicilor curente de evaluare, dar și în privința elementelor considerate de stundeți în enumerea atributelor practicilor evaluative.