Factorii care influențează translocarea

Absorbţia erbicidelor şi translocarea lor în plante.

Erbicidele ajung în plantă pe două căi principale: prin toată suprafaţa lor aeriană şi prin organele subterane. Pentru erbicidele care se aplică postemergent ne interesează absorbţia foliară iar pentru cele care se aplică preemergent, absorbţia radiculară.

Reţinerea şi absorbţia erbicidelor pe cale foliară este diferenţiată în funcţie de mărimea suprafeţei foliare, de prezenţa sau absenţa perilor sau a unui strat de ceară pe frunze precum şi de gradul de dezvoltare a cuticulei. Aşa de exemplu, buruienile cu frunza lată sunt în general mai sensibile la erbicidele de contact şi sistemice, decât gramineele, iar când frunzele sunt prevăzute cu perişori, erbicidul nu vine în contact cu suprafaţa frunzei, ci numai cu vârful perişorilor, ceea ce face ca suprafaţa de absorbţie să fie micşorată. Stratul de ceară , care acoperă frunzele la unele specii de plante micşorează suprafaţa de aderenţă a picăturilor de apă ce conţin erbicid. La unele plante cuticula este dezvoltată , formată din substanţe impermeabile la apă .

În astfel de situaţii se vor folosi erbicide solubile în solvenţi organici (exemplu: esterii 2,4 D). La alte plante, pereţii celulari sunt formaţi din celuloză şi pectine (substanţe amorfe şi puternic hidrofile), caz în care se preferă erbicidele solubile în apă (exemplu, sarea DMA, sarea de sodiu a 2,4 D).Un rol important în pătrunderea erbicidelor în plante îl au stomatele dacă tratamentul se face când acestea sunt deschise.

Cunoaşterea factorilor care influenţează reţinerea şi absorbţia erbicidelor pe cale foliară , dă posibilitatea specialiştilor să aleagă erbicidele cele mai adecvate şi momentul cel mai potrivit de aplicare, asigurându-se în felul acesta succesul tratamentului.Absorbţia radiculară a erbicidelor este mai rapidă (ureice, triazine) sau mai lentă (aminotriazol, dalapon) (N.Şarpe şi col.1976). Absorbţia poate fi pasivă (odată cu apa) sau activă , planta consumând energie pentru a absorbi toxicul (2,4 D).

Unele erbicide, aşa cum sunt de exemplu triazinele, sunt absorbite prin rădăcini atât de buruieni cât şi de plantele cultivate (porumb, sorg). În timp ce buruienile sunt intoxicate (distruse) plantele de cultură amintite, descompun aceste erbicide şi în acelaşi timp datorită absorbţiei unor cantităţi mari din aceste erbicide poate deveni fitotoxic fac să se reducă şi efectul lor remanent.

Efectul erbicidelor aplicate în sol este influenţat evident de precipitaţiile căzute. Astfel, triazinele de exemplu, au un efect puternic numai când cad precipitaţii suficiente, iar în cazul prometrinului, dacă precipitaţiile depăşesc o anumită cantitate,poate deveni fitotoxic şi pentru plantele de cultură.

De asemenea, efectul erbicidului depinde de condiţiile de vegetaţie create pentru dezvoltarea plantelor. Astfel, plantele de cultură mai slab dezvoltate sunt mai sensibile la efectul toxic al erbicidelor.Erbicidele odată ajunse în plante, pătrund în sistemul circulator al acestora.

În mod obişnuit erbicidele absorbite prin frunze circulă (sunt translocate) spre rădăcină odată cu seva elaborată de acestea adică prin vasele liberiene (prin floem); erbicidele care se absorb prin rădăcină (exemplu triazinele) circulă odată cu apa încărcată cu ioni minerali spre frunze, prin vasele lemnoase (prin xilem). Sunt însă şi unele erbicide, ca: aminotriazolul, hidrazida maleică etc., care circulă cu mare uşurinţă în plantă în ambele sensuri.Cât priveşte erbicidele de contact, acestea au o translocare foarte limitată. Aşa de exemplu erbicidele Gramoxone şi Reglone, distrug în mod obişnuit ţesuturile verzi numai în locul unde intră în contact cu acestea.