Fundamentele Teoretice ale Ingineriei Valorii

Ingineria valorii foloseste la proiectarea si reproiectarea unor produse, servicii competitive. O prima particularitate a metodologiei este ca prneste de la nevoia sociala in conditii de costuri mai mici. Aceste costuri pot fi reduse prin eliminarea functiilor inutile in reproiectarea produselor.

Ingineria valorii a fost elaborate spre sfarsitul celui de al doilea razboi mondial ca urmare a crizei de materii prime strategice provocata de cererea mare pentru productia de armament. Aceasta situatie a facut necesara folosirea unor inlocuitori la aceste materiale, ceea ce a impus reproiectarea produselor fabricate in noile conditii, acesta actiune fiind realizata si de Harry Erlcher directorul compartimentului de aprovizionare de la General Electric Company.(G.E.C).

Insa dupa terminarea razboiului, cand dificultatile de aprovizionare cu ateriale au fost inlaturate, Erlicher constata ca revenirea la produsele initiale au un cost mai mare fata de produsele noi care functionau la fel de bine. Astfel Erlicher propune elaborarea unui sistem prin care sa studieze posibilitatea schimbarii solutiilor constructive si la alte produse pentru realizarea acestora la costuri mai mici. Aceasta sarcina a fost atribuita lui Lawrence D. Miles, şeful serviciului aprovizionare din cadrul unei secţii a G.E.C.

Miles a definit analiza valorii ca fiind metoda de analiza a produselor in vederea reducerii costurilor de productie prin eliminarea costurilor ce nu contribuie la functionarea produselor. Aceasta metoda a dus la economii spectaculoase si a fost implementata in industria de armament americana, de chiar Guvernul SUA, iar apoi alte natiuni au preluat metoda folosind-o si pentru producerea altor bunuri (de exemplu Japonia a utilizat-o pentru magnetofoane, motociclete etc), cu rezultate ce au dus la sporirea competitivitati pe piata pentru produsele realizate astfel. Cu timpu majoritatea tarilor europene si nu numai au adoptat aceasta metoda sub diferite denumiri: ingineria valorii, analiza valorii.

Ingineria valorii urmareste stabilirea unui raport optim intre valoarea de intrebuintare a bunului analizat (Vi) si costurile de productie directe si indirecte pe care le genereaza (Ci), formula matematica fiind:

Obiectivul exprimat de aceasta relatie se considera numai cand este rezultatul tuturor rapoartelor din relatia urmatoare:

in care:

F – funcţia produsului;

C – costul corespunzãtor funcţiei i;

i – numãrul de ordine al funcţiilor produsului.

Ingineria valorii ca obiectiv de asemeni generalizarea solutiilor constructive, organizatorice demonstrate ca optime din punct de vedere economic la toate produsele, serviciile etc. realizate.

Un alt obiectiv al ingineriei valorii este cresterea utilitatii produselor chiar daca costurile nu se reduc sau pot creste. Pe langa efectele economice directe corespunzatoare obiectivelor urmarite ingineria valorii genereaza si efecte economice indirecte derivate si anume creaza carente majore in sistemul de orgnizare care genereaza pierderi in fazele procesului de fabricatie.

Ingineria valorii studiaza bunurile pornind de la nevoia sociala si functiile acestora, de la serviciile pe care trebuie sa le aduca. Spre deosebire de metodele clasice prin care se imbunatateste obiectul fizic ingineria valorii concepe sau reconcepe bunul in functie de necesitati, aceasta abordare stabileste legaturi directe intre functiile bunurilor si costurile de realizare ale acestora. Pentru ingineria valorii este important costul functiei, costul bunului exprima doar ce se consuma pentru acesta fara a exprima ceea ce se obtine conform nevoi sociale.