Importanța cooperării polițienești internaționale

Secțiunea I: MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI

Motivul alegerii acestei teme derivă din dorința de documentare în legătură cu acest subiect, deoarece este unul extrem de important atât la nivelul Uniunii Europene, al tuturor statelor membre, implicit și al României, întrucât cooperarea polițienească internațională este unică după modalitățile de realizare a schimbului de informații, infrastructura tehnică și operațională.

În etapa actuală, un actor însemnat și puternic care ajută la apariția sistemului contemporan de securitate internațională îl reprezintă chiar organizațiile internaționale. Acestea pătrund din ce în ce mai mult în sferele care, cu câțiva ani în urmă, aparțineau statului, respectiv: securitatea națională, sancțiunile economice, intervențiile umanitare și militare, combaterea terorismului, a crimei organizate. Ivirea la nivel internațional a actorilor neoclasici, a conflictelor neconvenționale și a pericolelor neregulate provoacă mărirea importanței organizațiilor internaționale.

Actualitatea temei este accentuată de ultimele evoluții la nivel național și european. Nevoia de cooperare este, în special, evidentă în Europa datorită contextelor politice, sociale și culturale și a apropierii dintre statele și cetățenii europeni. Posibilitatea dezvoltării infracțiunilor transfrontaliere în Europa este foarte reală datorită diminuării sau eliminării controlului la granițe și creșterii apropierii între statele Europei. Integrarea crescută între statele europene a determinat un nivel fără precedent de colaborare în domeniul cooperării polițienești. Este evident că aceasta este direcția de dezvoltare viitoare, iar forțele de aplicare a legii trebuie să dispună de instrumente și mecanisme care să răspundă eficient noilor necesități determinate de dinamismul ridicat al criminalității.

Caracterul aplicativ al temei alese rezultă din însăși abordarea pragmatică a schimbului de date și informații adoptat pe parcursul referatului, fapt ce îi permite să devină un instrument util pentru înțelegerea întregii panoplii de factori care fac posibilă cooperarea polițienească, chiar daca există unele insuficiențe. În contextul în care tot ceea ce se arată nu indică nici pe departe reducerea voinței politice și operaționale de extindere a cooperării polițienești, ci dimpotrivă este necesară extinderea acesteia, concluziile acestui referat pot constitui punct de plecare pentru dezvoltări ulterioare.

Din punct de vedere al argumentelor personale, subiectul mi-a suscitat un interes aparte, cu atât mai mult cu cât, prin natura activității profesionale a părinților mei, am luat cu contact indirect atât cu necesitatea schimbului rapid de informații, cât și cu mecanismele complexe și consumatoare de resurse prin care acest schimb se realizează și în prezent.

Secțiunea II: STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR LEGATE DE TEMĂ

Experimentală și urgentă! Cooperarea implică subordonare, iar acest tip de subordonare va genera anumite zone de refulare care ne vor scoate din cotidiana și zilnica cenzură a propriului discurs.

Încercând să decriptăm intenționalitățile unei cooperări polițienești care pare a se alimenta din alienata forță a unui ”inconștient colectiv” descentrat, vă propunem rezolvarea unei esențiale probleme și anume importanța cooperării polițienești internaționale.

Experienţa României în domeniul combaterii traficului de persoane datează din anul 2001, odată cu apariţia cadrului legal, respectiv Legea nr. 678 din 21 noiembrie 2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane. Legea reglementează instituţia ofiţerului de legătură, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne , precum şi a magistratului de legătură, la nivelul parchetelor de pe lângă tribunale, care să asigure consultarea reciprocă cu ofiţeri de legătură sau, după caz, cu magistraţi de legătură, care funcţionează în alte state, în scopul coordonării acţiunilor acestora în cursul urmăririi penale. Legea mai prevede stabilirea unor puncte de contact, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu instituţii similare din alte state, în vederea schimbului de date şi de informaţii cu privire la investigarea şi urmărirea infracţiunilor de trafic de persoane.

De asemenea, prin Legea nr. 565/2002, România a ratificat Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate şi Protocoalele cu privire la prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane şi a traficului ilegal de migranţi. Totodată, prin Legea nr. 300 din 11.07.2006, este ratificată Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane, adoptată la 3 mai 2005 şi semnată de România în aceeaşi lună.

Printre cele mai utilizate metode de cooperare poliţienească internaţională, evidenţiem:

- asistenţa juridică internaţională în materie penală, reglementată în România prin Legea nr. 302/2004, modificată prin Legea nr. 224/2006 care cuprind derularea şi executarea unor acte de procedură demarate de către organele de justiţie din diferite state şi care se realizează mai ales prin intermediul comisiilor rogatorii, vizând faza de mijloc sau finală a procesului penal, în care autorii infracţiunilor sunt identificaţi, prinşi şi se află în curs de judecată, ori au fost deja condamnaţi;

- schimbul internaţional operativ de date şi informaţii cu caracter poliţienesc, care este reglementat în România prin Statutul O.I.P.C. - Interpol, prin Acordul România - Europol şi Acordul SECI. Acest schimb de informaţii are ca obiect, în principal, prima fază a procesului penal, în vederea identificării reţelelor de infractori, precum şi/ a mijloacelor de probaţiune.

Existenţa cooperării poliţieneşti internaţionale este dictată în multe cazuri, de conţinutul unor tratate, convenţii, pacte sau acorduri, încheiate ori ratificate de două sau mai multe state, ori de unele înţelegeri şi protocoale încheiate din proprie iniţiativă, care presupun executarea unor activităţi cu caracter poliţienesc. Indiferent de actul care generează cooperarea între state, aceasta poate fi clasificată astfel :