Importuri și exporturi

Introducere

In general, cand auzim de deseuri periculoase, gandul ne duce la deseuri radioactive, proiectile neexplodate, containere cu mercur si alte asemenea grozavii de care am vazut in filme sau poate am mai vazut cate o stire.

In realitate, insa, deseurile periculoase sunt mai aproape de noi decat va imaginati. Unele le folosim zilnic: bateriile - care contin diversi electroliti, frigiderele - care contin agenti de racire pe baza de freon, becurile economice - care contin metale grele si mercur. Concentratiile substantelor nocive ale fiecaruia sunt, in general, mici. Insa ele sunt peste tot.

Iata si alte exemple de deseuri periculoase care ne inconjoara si de unde provin ele:

- Din baruri, restaurante, hoteluri: uleiuri arse sau alterate, ape uzate (contaminate cu detergenti, dezinfectanti, etc), materiale rezultate din renovari (vopsele, lacuri, solventi, etc).

- De la laboratoare, clinici, spitale, farmacii: deseuri infectioase, taietoare-intepatoare, contaminate, reactivi pentru analize si solventi, substante pentru activitati foto (revelatoare, fixator, filme), dezinfectanti, medicamente si substante de laborator, produse expirate.

- De la spalatorii chimice si auto: uleiuri uzate, dezinfectanti, detergenti, filtre de ulei, substante de lustruire, lichid de parbriz, lichid de frana, antigel.

- Deseuri din agricultura: ingrasaminte chimice, substante anti-daunatori (pesticide, ierbicide, raticide), ambalaje ale lor.

- Deseuri din productia industriala: uleiuri si grasimi industriale, deseuri petroliere, ape uzate si namoluri, diversi reactivi chimici, reziduuri galvanice, etc.

Lista cu deseurile si provenienta lor este lunga si poate continua. Ca sa intelegem de ce este relevant: TOATE deseurile de mai sus genereaza probleme de sanatate, malformatii, intoxicatii.

Daca in trecut gestionarea deseurilor nu reprezenta o preocupare pentru producatori, costurile de gestionare fiind considerabil scazute, in prezent, conform legislatiei de mediu producatorii de deseuri, precum si agentii economici specializati in

valorificarea sau/si eliminarea deseurilor sunt obligati sa asigure gospodarirea acestora intr-un mod rational din punct de vedere ecologic. Aceasta situatie a generat aparitia unor companii de gestionare a deseurilor si a unei piete in care acestea inceteaza a mai fi produse inutilizabile si devin obiect al tranzactiilor comerciale.1

Dificultatea statelor de a gasi noi locuri de depozitare a deseurilor determina adoptarea de catre acestea a unei solutii simple, care de cele mai multe ori implica si cele mai mici costuri, si anume trimiterea deseurilor intr-o alta tara spre eliminare sau depozitare.In anumite cazuri, din ratiuni economice si tehnice, tratarea diferitelor categorii de deseuri intr-o tara straina este oportuna.Astfel, numeroase companii producatoare de deseuri periculoase din statele dezvoltate au observat cum costurile economice cu care au trebuit sa faca fata in teritoriile lor nationale comporta o crestere exponentiala intr-o perioada relativ scurta de timp.Pe de alta parte, inasprirea legislatiei de mediu, lipsa de facilitatilor adecvate si cresterea presiunii sociale,a determinat destinatia finala a deseurilor : exportul.Cresterea spectaculoasa a costurilor economice si sociale a determinat aparitia a numerosi brokeri de deseuri periculoase care gestioneaza exportul acestora in tari in dezvoltare unde costurile economice erau semnificativ inferioare, iar costurile sociale nu aveau impact direct asupra afacerilor lor.2

Adevarata magnitudine a miscarilor transfrontaliere de deseuri nu a fost inca suficient determinata, insa din datele deja cunoscute rezulta fara echivoc faptul ca la nivel international traficul de deseuri a atins limite considerabile. Astfel, intre anii 1986 si 1988 aproximativ 3,5 de deseuri periculoase au fost transportate din tarile dezvoltate catre cele aflate in curs de dezvoltare, destinatiile cele mai folosite fiind Antigua si Barbuda, Benin, Guineea-Bissau, Panama, Peru, Surinam. 3 Trebuie mentionat si faptul ca numeroase tari in dezvoltare au intrat voluntar in circuitul comertului international cu deseuri periculoase.4In acest context, Bahamas, Congo si Guyana au importat deseuri in schimbul a milioane de dolari, iar Guinea Bissau a importat 50 de milioane de tone de deseuri, primind 600 milioane de dolari, o suma care este de doua ori mai mare decat datoria sa externa si mai mult de 35 de ori valoarea anuala totala a exporturilor sale. 1 Jose Juste Ruiz, Derecho international del medio ambienfe,McGraw-Hil,Madrid,1999,p.308

Aceste tranzactii demonstreaza vastele profituri monetare oferite tarilor mai putin dezvoltate in schimbul serviciilor lor.5.