Încălzirea globală

1.Consideratii generale

In cea de-a doua parte a secolului al XX-lea, incalzirea climei s-a manifestat prin cresterea temperaturii medii globale cu cca. 0,6 grade C, reducerea amplititudinii termice diurne si cresterea precipitatiilor.

Inceputul secolului al XXI-lea este caracterizat prin modificari sau cresteri ale unor parametric climatici. Se mentioneaza frecventa sporita a unor evenimente extreme: secete, valuri de caldura, furtuni puternice, s.a., explicabile prin cresterea instabilitaii sistemului atmosferic global. Cele mai probabile previziuni prevad ca pana la sfarsitul acestui secol temperatura medie globala va creste cu aproximativ 2 grade C si va avea loc o intensificare a evenimentelor climatice mentionate.

Incalzirea climei se manifesta diferentiat in cele doua emisfere, pe suprafata continentelor si a oceanelor, conducand la producerea unor fenomene extreme in zone in care acestea nu erau cunoscute.

Schimbarile climatic globale genereaza unele dintre cele mai mari provocari cu care se confrunta omenirea in momentul de fata, datorita efectelor dezastruoase induse de catre acestea: cresterea temperaturii aerului si apei oceanelor, risc crescut de inundatii, seceta, lipsa apei potabile, risc crescut de incendii si reducerea resurselor natural vegetale, modificari ale ecosistemelor si degradarea resurselor naturale, risc crescut de imbolnaviri.

In Europa, schimbarile climatice afecteaza toate regiunile continentului, iar efectele acestor schimbari sunt tot mai vizibile si in tara noastra, unde, in ultimii ani, s-au produs fenomene dezastruoase de o amploare deosebita, precum: canicula si seceta severa, precipitatii abundente si inundatii catastrofale, fenomene atmosphere extreme (de tip tornado), alterarea anotimpurilor traditionale. Toate aceste dezastre si-au pus o puternica amprenta asupra vietii socioeconomic in tara noastra, consemnandu-se numeroase victim si pagube material inseminate atat in randul populatiei, cat si la nivel comunitar, in ceea ce priveste unitati economice,sociale si elemente de infrastructura.

2.Cadrul global al schimbarilor ecoclimatice

Incalzirea globala a climei, resimtita tot mai puternic in ultimii ani in Romania, ca si in alte tari ale lumii, este un factor declansator al unui lant nesfarsit de consecinte, ce afecteaza tot mai sensibil activitatile social-economice si calitatea vietii. Prin incalzire globala, specialistii inteleg cresterea temperaturilor medii ale atmosferei, inregistrate in ultimele doua secole si masurate in inmediata apropiere a solului si a apelor oceanelor.

Incalzirea globala creeaza mari ingrijorari in randul specialistilor si al populatiei, privind viitorul climatic al planetei. Dar, pe langa aceasta, ea genereaza mari prejudicii materiale, in cele mai diferite domenii ale vietii sociale, determinand fenomene ce par a schimba ireversibil fata lumii si, implicit, conditiile generale de viata. Efectele cele mai larg mediatizate ale acesteia sunt: ridicarea lenta, dar constanta, a nivelului marii, marirea frecventei extremelor climatic, topirea progresiva a ghetarilor si a calotei glaciare, extinctia a numeroase specii, temperaturile arctice au crescut de doua ori mai mult decat in secolul anterior, in timp ce concentratia atmosferica de dioxid de carbon a crescut de la 278 particule la million, cat era in perioada preindustriala, la 379 particule la milion, in anul 2005. Specialistii afirma ca peste doua decenii, pe timpul verii arctice, gheata de la poli se va topi complet, ceea ce va constitui un test dur de suprivietuire pentru numeroase specii polare.

Unele fenomene meteolorogice extreme (valuri de caldura, canicula, secete prelungite, precipiatii abundente, inundatii, furtuni puternice, tornade, uragane, taifunuri, dereglarea anotimpurilor etc.) au si efecte ecologice mai putin cunoscute. Acestea favorizeaza producerea unor vaste incendii de vegetatie, topirea progresiva a solurilor inghetate permanent, si disparitia unor lacuri (deja cu disparut 125 de lacuri glaciare), inflorirea si maturizarea timpurie a plantelor, migratia in zone mai inalte a unor specii de animale, inmultirea excesiva si migratia imprevizibila a unor specii de insect, reaparitia unor boli candva eradicate, incidenta marita a unor alergii.

In concluziile raportului Global Environmental Change: The Trea to Human Health, publicat de Worldwatch Institute si Fundatia Natiunilor Unite se afirma ca schimbarile ce au loc la nivelul climei si al ecosistemelor pun in pericol chiar fundamentele sanatatii umane si reprezinta, in acest moment, cea mai mare provocare a secolului al XX-lea, in ceea ce priveste sanatatea publica. Populatiile sarace, din tarile in curs de dezvoltare, sunt cele mai vulnerabile la aceste schimbari, desi sunt cele mai putin responsabile pentru ele. Multe dintre pericolele ar putea fi prevenite, in cazul in care lumea politica ar lua masura hotarate si adecvate. Raportul subliniaza nevoia de studii la nivel national care sa evalueaze riscurile pentru identificarea principalelor pericole la nivel national care sa evalueaza riscurile pentu identificarea principalelor pericole din diferite regiuni, dar si nevoia de asistenta tehnica si financiara din partea comunitatii international, pentru sprijinirea tarilor in curs de dezvoltare in adaptarea la impactul cu care schimbarile climatic accelerate il au asupra sanatii. Vor trebui gasite modalitati de crestere economica apte, care sa nu cauzeze deteriorari ecologice pentru a nu pierde avantajele create pana in prezent, prin progresele realizate in sanatatea publica mondiala, nutritive si eliminarea saraciei.