Intelligence în era informațională - rolul intelligence în organizații

1. Introducere

În societatea contemporană, bazată pe cunoaştere și informații, rolul intelligence-ului devine esențial pentru înţelegerea şi luarea măsurilor necesare prevenirii şi contracarării oricărei ameninţări, implementarea unei deciizii bine fundamentate.

Fondul general al tabloului managementului instituţiilor de intelligence în secolul XXI este dat de ceea ce este cunoscut sub numele de societatea cunoaşterii, factor de natură să transforme cultura servicilor de informaţii dintr-una a secretului într-una a colaborării.

Societatea nu este o simplă însumare a subsistemelor care o compun (instituţii, grupuri religioase, familie etc.), ci coeziunea realizată prin interacţiunea lor, însăşi existenţa entităţilor respective fiind reală doar în măsura în care indivizii acţionează în baza recunoaşterii lor ca reale.

Intelligence reprezintă ansamblul operațiilor de culegere a informațiilor, determinate în timp și spațiu, relevante pentru activitatea desfășurată, care, sunt corelate cu informațiile deja cunoscute, analizate, având ca principal scop informarea în timp oportun a factorilor decizionali.

Gregory Treverton, unul dintre exponenţii ideii schimbării de paradigmă în intelligence, atrăgea atenţia asupra caracteristicilor noului mediu în care se desfăşoară activitatea de informaţii. Potrivit acestuia, era informaţională este caracterizată de „diminuarea valorii secretelor şi multiplicarea informaţiei disponibile, dacă nu integral din surse deschise, în orice caz, nu în totalitate secrete” . Contrar practicii istorice, „nucleul schimbării în paradigma de intelligence este dat de deschidere. Dacă lumea intelligence-ului se constituia din cantităţi finite de informaţie evaluată drept credibilă (imagini din satelit şi rapoarte ale spionilor), în prezent este saturată de un volum semnificativ de informaţie de calitate discutabilă… În această lume, materia primă cu care lucrează intelligence nu mai este secretul, ci informaţia” .

2. Importanța și ciclul intelligence

În cadrul societații informaționale, valoare tuturor deciziilor dintr-o organizație se realizeaza pe bază de cunoaștere, studiu al mediului, al persoanelor, al competitorilor sau adversarilor, aspecte care au la baza colectarea/culegerea de informații în vederea elaborării unei decizii, adoptarea unei strategii care să asigure îndeplinirea tuturor obiectivelor stabilite.

Pe măsură ce organizaţia se dezvoltă, aceasta generează volume mari de date, care pot constitui succesul. Totuşi, cum datele sunt de obicei răspândite în diferite sisteme, acestea sunt greu de recuperat şi de analizat.

Aprecierile făcute de intelligence:

– sunt orientate către viitor

– sprijină managementul în dezvoltarea unor strategii competitive superioare;

– facilitează o înțelegere superioară a adversarilor și a schimbărilor petrecute în mediul concurențial;

– identifică actualii și viitorii adversari, strategia și planurile acestora.

Ciclul de inteligence reprezintă o transformare discretă a datelor si informațiilor în produse de intelligence. Fazele ciclului de intelligence se vor suprapune si vor coincide, astfel încât acestea se vor desfăsura concomitent si continuu, mai degrabă decât secvențial. Ciclul de intelligence va influența decisiv procesul de luare a deciziei . Produsele de intelligence trebuie să fie predictive si să sprijine factorul decizional în înțelegerea imaginii. Produsele de intelligence vor constitui o parte importantă a informațiilor relevante. Estimarea de inteligence va fi efectuată permanent pe durata ciclului operațional „planifică, pregăteste, execută”. Superioritatea informațională va fi puternic influențată de produsele ciclului de inteligence.

Ciclul de intelligence reprezintă secvența de activități prin care se obțin informații procesate, transformate în intelligence si puse la dispoziția utilizatorilor . Acesta include patru faze

a. direcționarea – determinarea cerințelor de informații, planificarea efortului de culegere a informațiilor, elaborarea ordinelor si cererilor de informații

b. culegerea – exploatarea surselor de către agențiile de culegere si transmitere a informațiilor obținute la unitatea de prelucrare adecvată pentru utilizarea acestora în producerea de intelligence;

c.procesarea - transformarea informațiilor în intelligence prin colaționare, evaluare, analiză, integrare si interpretare;

d. diseminarea – transmiterea informațiilor în timp util, într-o formă corespunzătoare si prin mijloace adecvate, factorilor decizionali.