Lucrare de Licenta - Droguri

Imagine preview
(8/10 din 4 voturi)

Acest referat descrie Lucrare de Licenta - Droguri.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 3 fisiere doc de 85 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Alte Domenii

Cuprins

I. INTRODUCERE 1
II. INFORMATII GENERALE 2
II.1. ISTORIC 2
II.2 CLASIFICARE 4
II.3. CARACTERISTICI 7
III. CONSUMUL DE DROGURI 11
III.1. DROGURILE IN SOCIETATE 11
III.1.1.Drogurile si familia 11
III.1.2.Cauze si efecte al e consumului de droguri
in societate 14
II.1.3. Consumul de droguri la nivelul intregii tari 18
III.2.PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI 20
III.3. TERAPIE ANTIDROG 22
III.3.1 Programe antidrog 22
III.3.2 Centre antidrog – Activitate 25
III.3.3 Legislatia antidrog 26
III.4. POZITIA ASISTENTULUI SOCIAL 28
IV. TEORII PRIVIND CONSUMUL DE DROGURI 31
IV.1. TEORII BIOLOGICE 31
IV.2. TEORII PSIHOLOGICE 32
IV.3. TEORII SOCIOLOGICE 41
IV.4 TEORII SI DATE MEDICALE 53
V. STUDIU DE CAZ ASUPRA EFECTELOR DROGURILOR IN PLAN SOCIAL 59
VI. O NOUA STRATEGIE ANTIDROG 71
VII.BIBLIOGRAFIE 76

Extras din document

I) INTRODUCERE;

„Însoţindu-ne încă din zorii umanităţii, drogul continuă să fascineze, să suscite interes, să reclame contramăsuri, dar să şi pună întrebări cărora nu li s-a răspuns deocamdată mulţumitor.”

Una dintre cele mai importante noţiuni în ceea ce priveşte drogul, este însăşi definirea conceptului.

Din punct de vedere etimologic, drog, este un cuvânt de origine olandeză – droog.

O primă definiţie a drogului, ce se regăseşte şi în Dicţionarul Explicativ Român este: „drogul reprezintă acea substanţă de origine vegetală, animală sau minerală, care se întrebuinţează la prepararea unor medicamente şi ca stupefiant” .

Lato sensu, drogul a fost definit de către Jenică Drăgan ca fiind „orice substanţăutilizată în terapeutică, datorită unor proprietăţi curative, dar al cărei efect este câteodată, incert şi nociv pentru organismul uman”. Totuşi această definiţie este mult prea vagă, generalizând medicamentele.

Din punct de vedere farmacologic, drogul este substanţa utilizată de medicină şi a cărei administrare abuzivă (consum) poate crea dependenţă fizică şi/sau psihică ori tulburări grave ale activităţii mentale, percepţiei, comportamentului, cunoştinţei.

Sensul clasic al termenului este considerat a fi (definiţia dată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii), „acea substanţă care, odată absorbită de un organism viu, poate modifica una sau mai multe funcţii ale acestuia” .

În conformitate cu unele recomandări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, substanţele sau clasele de substanţe psihoactive (drogurile) care produc asemenea modificări şi generează dependenţa, sunt următoarele: acoolul, opiaceele, derivatele cannabisului, sedativele şi hipnoticele, cocaina, halucinogenele, tutunul, solvenţii volatili, alte substanţe psihoactive şi substanţe din diferite clase, utilizate în asociere.

Potrivit documentelor internaţionale, prin drog se înţelege „stupefiantele supuse controlului internaţional, prin Convenţia Unică privind Stupefiantele, din 1961 (tablourile I şi II)” şi „substanţele psihotrope al căror control internaţional este prevăzut de Convenţia privind Substanţele Psihotrope, încheiată în anul 1971 (tablourile I, II, III şi IV)” .

Psihotrope sunt considerate toate substanţele de origine naturală (vegetală, animală ori minerală) sau de sinteză, susceptibile să modifice într-un mod oarecare activitatea psihicului şi comportamentului uman. „Ele acţionează direct asupra sistemului nervos central, influenţând inegal selectiv sau global, atât funcţiile psihice instinctive cât şi procesele mintale şi emoţionale.”

În fabricarea anumitor droguri sunr folosite unele substanţe chimice, denumite precursori, ce sunt prevăzute în Tabelul IV din Legea nr. 143/ 2000. Precursorii sunt „substanţe chimice folosite în fabricarea ilicită a drogurilor, sărurile acestora precum ţi amestecurile ce conţina astfel de substanţe” . Regimul juridic al acestor substanţe este reglementat de Legea nr. 300/ 2002.

Un aspect foarte important al conceptelor, în materia traficului şi consumului de droguri, îl reprezintă argoul. Această atenţie acordată în ultimul timp argoului se justifică pe deplin prin intensitatea cu care „toxicomanii de pretutindeni recurg la criptarea activităţilor prohibite ori blamabile” .

Frecvent întâlnite în practică, aceste denumiri simbolice au un caracter nelimitat şi vor fi evidenţiate în Secţiunea a III-a a acestui capitol, la fiecare categorie de drog.

II. INFORMATII GENERALE:

II.1 ISTORIC

Tentatia de a ajunge la stari de euforie isi are radacina in timpuri de mult apuse, chiar pe vremea dacilor si a romanilor se fumau anumite ierburi cu efecte afrodisiace si halucinogene (canepa indiana).

Drogurile sunt substante

artificiale create de oamenii de stiinta in anumite situatii limita. Cauzele au fost de regula razboaiele. Efectele drogurilor erau "benefice" pentru armatele diverselor popoare care trebuiau sa reziste in regim de razboi, de multe ori fara hrana si fara apa. Asa au luat nastere substantele excitante - droguri in forma primara. Tot razboaiele au dus la dezastre umane. Astfel, in secolul al XVII-lea s-a descoperit morfina, un medicament care calma durerile provocate de rani. Cu timpul s-a realizat ca morfina administrata in mod repetat duce foarte repede la dependenta fizica si psihica. S-a cautat un inlocuitor si prin derivarea morfinei cu opium-ul s-a descoperit heroina, care intial se credea ca nu da dependenta asa de mare ca morfina. In realitate, dependenta de heroina este de sapte ori mai mare decat cea de morfina.

Dupa primul razboi mondial, aceste substante au inceput sa fie consumate in toata lumea. Pana la sfarsitul anilor '30, ele erau legale. Comercializarea lor, in timp, a dus la profituri enorme scoase in afara legii, drogurile au devenit o sursa inestimabila pentru piata neagra. Flagelul comertului ilicit de stupefiante pornit din America de Sud si Orientul Mijlociu a cuprins intreaga planeta.

Romania, prin asezarea sa geografica este tara de tranzit dinspre Orientul Mijlociu catre Europa de Vest. Ca orice tara de tranzit, in timp, a devenit si consumatoare.Vanzatorii de iluzii au dus standardul mortii albe si prin baruri, discoteci, case de tigani si chiar la colt de strada. Traficul de stupefiante a devenit cea mai rentabila afacere din Romania, castigandu-se astfel sume fabuloase.

Impactul a fost foarte mare in randul tinerilor care din curiozitate, teribilism sau solidaritate fata de anturaj, au inceput sa consume.

Societatea romaneasca a fost luata prin surprindere de acest flagel al drogurilor, ivindu-se astfel probleme foarte grave atat in justitie, cat si in lumea medicala. Reactiile stangace si intarziate ale autoritatilor au favorizat fenomenul toxicomaniei care a ajuns sa fie devastator. Ce poate fi mai trist si mai ingrijorator decat sa vezi cum un copil de 13-14 ani, alearga innebunit dupa o doza de heroina? sau, cum o femeie insarcinata intrata in perioada de sevraj ii porunceste violent partenerului de viata sa-i prepare doza?; ce poate fi mai tragic decat sa vezi cum un prunc nevinovat se zbate in pantecele mamei sale, "cerand" portia de drog? Nimic nu poate fi mai deprimant decat locuinta ori cateva haine si un pat cu asternuturi invechite si arse, cateva cuie batute in perete, unde candva erau asezate tablouri (vandute mai apoi), o atmosfera infiorator de apasatoare. Locuinta unui toxicoman este gura iadului - anti-camera mortii totale

"unde viermele nu doarme... plansul si crasnirea dintilor".

Fenomenul toxicomaniei ia amploare pe zi ce trece. Desi dependentii de droguri sunt considerati niste delicventi, ei sunt in realitate oameni bolnavi, ajunsi in stare de iresponsabilitate pentru faptele lor. Incorsetati de suferinta, dispretuiti si marginalizati, se topesc incet, dar sigur. Se sting neintelesi de nimeni, sufletele lor zdrobite de durere, se zbat intre minciuna si adevar, intre zi si noapte. Pe ei nu-i poate ajuta nimeni. Nimeni in afara de Dumnezeu.

II.2 CLASIFICARE

În literatura de specialitate şi în practică există numeroase clasificări ale drogurilor, având la bază diferite criterii, cele mai cunoscute fiind: după efectul produs asupra SNC, după originea lor, după regimul juridic al substanţelor sau după dependenţa genrată.

A. Clasificarea drogurilor în funcţie de efectul asupra SNC, se consideră în general cea mai adecvată fiind cea utilizată în practică de organismele ONU, preliată şi de Organizaţia Internaţională de Poliţie Criminală – Interpol.

În conformitate cu acest criteriu, drogurile se clasifică astfel:

1. substanţe stimulente sau psihoanaleptice;

2. substanţe depresoare sau psiholeptice;

3. substanţe perturbatoare (halucinogene) sau psihodisleptice.

1. Stimulentele sunt substanţe care accelerează activitatea SNC. Din această categorie fac parte: frunzele arbustului de coca, crack-ul, khat-ul, amfetaminele, anorexigenele şi psihostimulenţii. Acestea se subclasifică în:

→ stimulente ale veghii – amfetamina, cofeina, cocaina, cathina. În doze moderate acestea întreţin starea de veghe, cresc activitatea mintală şi crează o senzaţie de bine.

→ stimulente ale umorii – substanţe ce îndepărtează starea depresivă.

2. Depresoarele sunt substanţe care încetinesc activitatea SNC în general ele având efecte analgezice şi sedative. Principalele substanţe ce fac parte din această categorie sunt: opiul şi derivaţii săi (morfina şi heroina), medicamente pe bază de opiu sau derivaţi ai acestuia, morfinice de sinteză, barbiturice, tranchilizante şi hipnoticele.

3. Halucinogenele sunt substanţe care perturbă activitatea SNC şi provoacă alterări ale percepţiei, temporale şi spaţiale. În fapt ele „deformează senzaţiile şi percepţiile celui care le utilizează” . În această categorie sunt cuprinse: cannabisul, LSD 25, mescalina şi altele.

Fisiere in arhiva (3):

  • Bibliografie.doc
  • Cuprins.doc
  • Lucrare de licenta.doc