Lucrări hidrotehnice longitudinale

INTRODUCERE

In simbolismul magic sunt prezente partu energii care sunt responsabile pentru creaarea microcosmosuli cat si a marcoscomosului si sunt elementele responsabile pentru tot ce se afla pe Terra.

Apa reprezinta un lichid inodor,incolor si insipit care formeaza unul din cele patru invelisuri ale Pamantului.

Apa element esential al existentei omenirii,este conditionata de existent padurii.Pentru conservarea apei trebuie conservati arborii mai intai pe munti si apoi pe campii.Iizgonirea apei ,cu distrugerea padurii,produce regimul torrential,care rapeste fertilitatea solului si mareste secetele si vanturile uscate”(Florescu,1971).

In natura ,apa in miscare formeaza doua forte si anume o forta de cratie si una distrugere.In primul caz precipitatiile atmosferice creeaza conditii pentru cresterea plantelor,animalelor si proceselor metabolice iar apa ce scurge sub forma de rauri pot fi si o sursa de energie care poate fi stocata si folosita in productia silvica si in diverse activitati ale omului.

Aceiasi apa provenita din aceleasi precipitate atomsferice cu o intensitate mare cazute pe terenuri cu o pana mare si dezgolite din diverse cauze,furt sau aplicarea tratamentului taierilor rase,se aduna in diverse formatiuni torentiale care cu timpul pot evolua in formatiuni torentiale majore care pot spala stratul fertile al solului.

Apa ce se scurge in cantitati mari pe diferite pante cu unghiuri de peste 30 grade,antreneaza resturi vegetale si parti ale solului ce pot avea un efect negativ asupra suprafetelor cultivate,gospodarilor localizate in zonele calamitate si cailor de comunicatie iar apa infiltrate in sol poate da nastere la surpari si alunecari de teren datorita stratului de argila intr-o proportie ridicata.

Dupa ce s-a observat,pe parcsul existentei sale,suprafata terestra a suferit ,sufera si va suferii modificari variabile datorita actiunii factorilor endogeni si exogeni.Factorii endogeni precum ridicarile de teren si surparile pot duce la activarea factorilor exogeni cum ar fi coroziva si actiunea apei curgatoare.

Solul format in decursul a milioane de ani poate fi distrus intr-un interval de timp ce poate sa difere in functie de factorii care actioneaza asupra lui de exemplu catastrofe natural sau poate fii distrus in cateva zile sau ore.

“Terenurile pe care solul a fost partial sau total distrus sau a carei capacitate de productie vegetala a fost diminuata sau anulata se numesc terenuri degradate”(Traci,1977).

Activitatile torentiale produc dezechilibre atat ecologice cat si in activitatea de zi cu zi a omului,dar aceste activitati torentiale de multe ori ducand la producerea unor catastrofe.

“In anumite conditi naturale ,mai ales, in bazinele hidrografice mici,cu pante mari,cu vegetatie forestiera slab reprezentata sau inezistenta ,cu terenul irational gospodarit,afectat de procese intense de eroziune si alunecari,se formeaza viituri mari de apa dupa fiecare ploaie mai mare”(Traci,1977).

Interactiunea dintre factorii naturali si cei sociali-economici au dus la dezvoltarea torentilor din Romania.Tara noastra in acesta moment dispune de o mare energie de relief si de un regim hidrologic ce favorizeaza ploi torentiale in lantul carpatic.Formarea torentilor din Romania s-a intensificat in ultimile secole datorita unor actiuni inteprinse de activitatile omului si taierea padurilor din zonele montane si delutoase.

Domnul Ioan Clinciu in revista padurilor din anul 2012 citeaza pe domnul academician Victor Giurgiu care afirma ca,”torentalitatea este incompatibila cu dezvoltarea durabila’[…] si ín Romania aproape 60% din populatie fiind nemislocit si puternic influientata de procesele hidrologice din bazinele montane si de dealuri,influienta fiind puternic negative cand bazinele hidrografice sunt puternic torentializate”(Giurgiu,2000).

In cadrul primului inventar realizat pe baza HCM 201/1953 a scos in evidenta faptul ca o suprafata ocupata cu padure de aproape 420 mii hectare au fost identificate procese de degradare constand in procese de eroziune de suprafata si in adancime,alunecari de teren,etc.

Zece ani mai tarziu dupa realizarea acestui prim inventar cu ocazia elborarii temei “Studiul silvic de sinteza privind corectarea torentilor si amelirarea terenurilor degradate”(ISPF,1962),au fost identificate 3100 de formatiuni importante care include 850 mii hectare de terenuri afectae cu diferite procese ce in scurt timp vor duce la degradarea lor din care 377 hectare erau incluse in fondul forestier.

CAPITOLUL I

Lucrari hidrotehince longitudinale

Romania prin asejarea aproape central in cadrul continentului european si pe o suprafat de intindere redusa,aceasta dispune de o mare varitate de forme si tipuri de relief,datorita alcaturii geologice a stratului vechimea rocilor.

Datorita relifului variat ce poate varia de la 0 m pana la 2544 m sunt necesare o gama larga de lucrari de corectare in domeniul amenajarii torentiale.

Pentru clasificarea acestor lucrari sunt enumerate din trei criteria de clasificare si anume:

1 locul de amplasare a lucrarilor intr-un bazin;

2 natura lucrarilor;

3 functia principal a lor.

Lucrarile hidrologice sunt cele mai des utilizate in acest domeniu sunt incluse in criteriul numarul doi din clasificare.Aceste lucrari hidrologice se impart in lucrari hidrotehnice transversal ,definite ca lucrari hidrotehnice ce strabat albia torentului si lucrari hidrotehnice longitudinale ,definite ca lucrari ce sunt orientate in lungul axei torentului sau perpendicular pe acesta fara insa de a unii cele doua maluri.

In prezenta in Romania sunt reprezentate print-o pondere mai mica decat lucrarile hidrtehnice transversal dar asta nu inseamna ca nu sunt necesare deoarece in multe cazuri aceste sunt “component importante ale solutilor de amenajare a retelei hidrografice torentiale,component fara de care nu pot fi atinse obiectivele generale ale actiunii de amenajare”(Clinciu.2001).

“Lucrarile hidrologice longitudinale sunt general lucrari ce se pot amplasa in zona patului albiei,in lungul talvegului,pe suprafetele taluzurilor de mal,partial in maluri si partial in afara lor,in zonele limitrofe a malurilor,parallel cu linia de mal”(Munteanu,1993).