Managementul Situatiilor de Urgenta in Cazul Alunecarilor de Teren

Imagine preview
(7/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Managementul Situatiilor de Urgenta in Cazul Alunecarilor de Teren.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier ppt de 17 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Neacsa Florin

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Alte Domenii

Extras din document

CAPITOLUL II

ALUNECĂRI DE TEREN

Clasificarea alunecărilor de teren:

RECUNOAȘTEREA PE TEREN A UNEI ALUNECĂRI DE TEREN

Versanţi cu:- conformaţie neregulată,

- suprafeţe vălurite sau în trepte,

- discontinuităţi şi diferenţieri mari pe spaţii restrânse

- crăpături

- mici depresiuni ocupate de ochiuri de apă şi de vegetaţie higrofilă.

Copacii sunt înclinaţi în toate direcţiile. Pădurea în această situaţie fiind denumită “pădure beată”.

FACTORII ALUNECĂRILOR DE TEREN

Factorii de influenţă asupra stabilităţii taluzurilor si versanţilor pot fi grupaţi astfel:

factori geologici şi hidrogeologici;

factori mecanici naturali şi geomecanici;

factori antropogeni (tehnogeni);

factori hidrometeorologici şi climatici

factorul seismic;

factori biotici.

CAPITOLUL III

PREVENIREA ȘI GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ DETERMINATE DE ALUNECĂRILE DE TEREN

Obiectivele definite sunt:

Identificarea și delimitarea zonelor expuse riscului;

Întretinerea lucrărilor și amenajărilor de apărare și realizarea unora noi în zonele expuse riscului;

Implementarea sistemelor de prognoză, avertizare și alarmare;

Întocmirea planurilor de apărare în vederea unei gestionări eficiente a situațiilor de urgență determinate de manifestarea riscului specific (plan de intervenție, de înștiințare-alarmare a populației, de evacuare a populației în cazul situațiilor de urgență, asigurarea logistică în cazul situațiilor de urgență.);

Elaborarea hărților de risc pentru localitățile vulnerabile;

Implementarea unor sisteme de asigurări obligatorii pentru locuințele din zonele de risc;

Pregătirea populației și a autorităților privind responsabilitățile și modul de acțiune în fazele predezastru, dezastru și postdezastru;

Înștiințarea, avertizarea, alarmarea și evacuarea

Înștiințarea – activitatea de transmitere a informațiilor autorizate despre iminența producerii sau producerea dezastrelor;

Avertizarea – aducerea la cunoștința populației a informațiilor necesare despre iminența producerii sau producerea unor dezastre;

Alarmarea – transmiterea mesajelor / semnalelor de avertizare a populației despre iminența producerii unor dezastre;

Evacuarea – măsură de protecție luată în cazul amenințării iminente, stării de alertă ori producerii unei situații de urgență.

Înștiințarea, avertizarea, prealarmarea și alarmarea se realizează în scopul evitării surprinderii și al luării măsurilor privind adăpostirea populației, protecția bunurilor materiale, precum și pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer și ale acțiunilor militare.

CAPITOLUL IV

MANAGEMENTUL INTERVENȚIEI LA ALUNECĂRILE DE TEREN

Evenimente majore de un anumit tip sau altul se produc în mod repetat. Ele pot fi neaşteptate şi cu efecte dramatice, cauzând o mulţime de pagube materiale, răniţi şi/sau morţi. Nici un eveniment nu seamănă cu altul, de aceea sunt o mulţime de probleme variate pentru cei care încearcă să controleze asemenea evenimente. Evenimentele pot fi de forma fenomenelor naturale distructive de origine geologică sau meteorologică sau evenimente cu urmări deosebit de grave asupra mediului înconjurător, provocate de accidente.

Inspectoratul judeţean pentru Situaţii de Urgenţă are următoarele atribuțiuni

urmăreşte realizarea unui sistem unitar de supraveghere, avertizare, cercetare şi înlăturare a urmărilor dezastrului şi impactul asupra condiţiilor de mediu;

participă la aplicarea Planului de intervenţie la dezastre;

actualizează şi adaptează la condiţiile concrete, împreună cu secretariatul tehnic pe baza Planului judeţean de protecţie şi intervenţie în caz de dezastre, graficul activităţilor;

coordonează acţiunile de intervenţie;

informează Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă despre producerea dezastrului şi solicită sprijin, la nevoie.

CAPITOLUL V

STUDIU DE CAZ – ALUNECARE DE TEREN JUDEȚUL BUZĂU

Județul Buzău este situat în partea de sud-est a României și se învecinează cu județele: Brașov, Brăila, Covasna, Vrancea, Ialomița și Prahova, deținând 2,6% din suprafața țării.

Buzăul ocupă cea mai mare parte a bazinului hidrografic al râului cu același nume, cuprizând în mod armonios toate formele de relief: munți în partea de nord, câmpie la sud, între acestea situându-se zona coliniară subcarpatică. Altitudinea maximă se situează în Vârful Penteleu (1772m), iar cea minimă în Valea Călmățuiului (40m).

Cele trei trepte de relief, la cadrul redus al județulu, pot fi socotite în același timp și zone, întrucât ele se extind, începând de la nord spre sud, una în continuitatea celeilalte. Între zona subcarpatică și cea de câmpie se individualizează și o fâșie de tranzație, formată din glacisuri și piemonturi.

Alunecările și prăbușirile de teren se pot produce în urma unor ploi torențiale de lungă durată sau ca dezastre complementare a unor seisme, din cauza ridicării pânzei freatice și neexecutării lucrărilor de îmbunătățiri funciare și regularizare a cursurilor de apă, în special în raioanele localităților: Scorțoasa, Chiliile, Pârscov, Buda, Mâzălești, Odăile,Cănești, Cozieni, Bozioru, Bisoca, Viperești, Pănătău, Pardoși, Lopătari, Berca, Nehoiu.

Un eveniment mai recent s-a produs în ianuarie 2011 pe DN 10 Buzău-Braşov la Km. 84+500, în zona Baraj Siriu, a fost blocat ca urmare a unei alunecări de pe versant pe partea carosabilă de material pietros în cantitate de aproximativ 1500 mc., afectând şi îmbrăcămintea asfaltică a drumului naţional.

Evenimentul a fost generat de:

condițiile meteorologice anterior producerii evenimentului prin alternanța perioadelor de temperaturi foarte scăzute cu cele de temperaturi mai ridicate pentru acest anotimp;

precipitațiile căzute în zonă – ninsoarea și ploi;

infiltrațiile de apă din versanți;

structura versantului care este compus din straturi de rocă tare în alternanță cu cele de rocă slabă și șisturi nisipoase.

CONCLUZII

Lucrarea de față vine în sprijinul viitorilor specialiști în domeniu situațiilor de urgență și are rolul de a-i familiariza cu problematica abordată, dorind să evidențiez rolul important pe care îl are studiul fenomenului alunecărilor de teren pentru realizarea unui management eficient în caz de dezastru.

Omul, ca factor cauzal, favorizează alunecările prin lucrări de reţinerea apei pe versanţi (canale, bazine de acumulare, terase), prin îndepărtarea sprijinului natural al versanţilor, taluzurilor sau malurilor, prin săpături pentru canale (zonele miniere), cariere, căi de comunicaţii, prin defrişarea pădurilor de pe terenurile predispuse alunecărilor şi prin executarea de construcţii, depozite de materiale şi alte obiective, care contribuie la creşterea greutăţii sau la producerea de vibraţii.

Combaterea alunecărilor şi luarea în cultură a terenurilor alunecate reprezintă acţiuni complexe, care prezintă dificultăţi tehnice şi conduc la cheltuieli foarte mari; de aceea trebuie să se pună un accent deosebit pe prevenirea acestui fenomen. Măsurile de prevenire trebuie aplicate atât pe terenurile cu potenţial de alunecare, cât şi pe terenurile cu alunecări stabilizate. Datorită modului actual de evoluţie globală a climei, trebuie să ne aşteptăm în continuare la precipitaţii, respectiv alunecări de teren serioase

Fisiere in arhiva (1):

  • Managementul Situatiilor de Urgenta in Cazul Alunecarilor de Teren.ppt