Metode de asistență socială - consilierea și individul familiei

Temele

1./pag.8

Evaluarea inițială - este faza în care interviurile care au loc între client și asistentul social au ca obiectiv culegerea de informații care să permită aprecierea gravității situației în raport cu probleme identificate, resursele existente și soluții înspre care se poate merge în munca de asistență socială. Este important că asistentul social să știe să selecteze din informațiile culese pe cer care îi permit lui și beneficiarului asistării să decupeze din problemele și nevoile identificate pe cele posibil de abordat în raport cu motivația, disponibilitatea și resursele evidențiate prin evaluare, dar și în raport cu ceea ce asistentul social poate să facă, din punct de vedere legal și al competenței profesionale. Bună funcționare a unei persoane, dar și a unei familii, depinde de ceea ce se întâmplă în integralitatea și dinamica sa. Este importantă în această fază, atenția acordată de către asistentul social relaționării și comunicării cu cel/cei evaluați, de calitatea relaționării și încrederea în asistentul social depinde în mare măsură, calitatea evaluării și modul în care se dezvoltă pe mai departe procesul de asistare socială.

De exemplu am avut un caz cu o mama minoră care după nașterea copilului a părăsit pe el. În evaluarea inițială am făcut primul interviu și observarea legat de viața famililă și starea sa emoțională față de familie și copilul. Situția a fost foarte gravă dar fata a avut încredere în mine.

Evaluarea intermediară sau evaluare pe parcurs - pe măsura ce clientul și asistentul social se mișcă în procesul de asistare spre aceasta fază, evaluarea devine mai puțin evidentă comparativ cu vizibilitatea activităților ce facilitează realizării schimbării, ceea ce nu înseamnă că evaluarea nu are loc. Evaluarea în această fază pune în mișcare cele mai variate metode, tehnici și cele mai fine abilități de asistare: observarea progreselor sau dimpotrivă a momentelor de blocaj din timpul intervenției sociale și depășirea lor, formularea celor mai eficiente întrebări care pot aduce informații relevante pentru a completa cele știute din evaluarea inițială, reflectarea noilor conținuturi apărute în mesajele beneficiarilor , reflectarea sentimentelor și oferirea feedbackului necesar prin intermediul unei relaționări consistente și suportive, integrarea noilor informații legate de schimbările produse ca urmare a intervenției în viață, relațiile interpersonale, sau atitudinile celor asistați, și nu în ultimul rând, sublinierea progreselor înregistrate în asistare de la o activitate la altă în raport cu scopul și obiectivele stabilite.

La aceasta etapă am făcut mai multe interviuri cu fata și cu familia (tata și concubina tatălui) și iarăși observarea situației familiale. Am ajuns la concluzie că mama o să dispară în foarte scurt timp și copilul o să rămâne cu bunicul alcoolic într-o situație gravă. Am avut noroc că între timp a apărut a mătușă și ea are grijă de copilul abandonat.

Evaluarea finală de pe parcursul asistării au indicat de fiecare dată, atât progresul înregistrat cât și capacitatea clientului de a transfera în realitate ceea ce a dobândit prin asistare. Trebuie sublinieze capacitățile resursele celui/celor beneficiarilor puse în valoare prin asistare, dovedind faptul că nu există probleme de nerezolvat, ci doar faptul că uneori rezolvarea presupune un ajutor profesional, o nouă abordare, o mai bună valorificare a resurselor.

Fata este o fata deșteaptă și am vrut să o finalizese studiile începute la liceul și să-și găsească un loc de muncă, ca să aibă bani necesari pentru întreținerea unui copil. Aceasta încercare nu a reușit fata fiind dispărută și lăsăndu-l copilul la mătușă.