Pledoarie pentru meseria de învățător

Abstract:

Beeing a teacher is beautifull, is hard , is interesting, is a challenge. A teacher is always near his children with all his soul, with all his knowledge. He learns all his life, he laughts and cries with each child, and never gets old or tired. He has enough time for everything. Knows to listen and to speak, to laught and cry, to share and to receive. He is the best friend of small children! Is an honor for all the teachers to be teachers!

În condiţiile marilor transformări care au loc în societatea noastră cresc exigenţele faţă de activitatea şi conduita oamenilor în toate împrejurările, în societate şi în profesie. În educaţie, atitudinea şi conduita profesorului în sistemul educativ trebuie să se ridice la cota cea mai înaltă. Învăţătorul este persoana care realizează o misiune de importanţă majoră, de formare şi dezvoltare a personalităţii tinerei generaţii, precum şi de instruire profesională în cadrul instituţiilor de învăţământ în concodanţă cu necesităţile vitale socioprofesionale, morale şi cetăţeneşti. Prin aceste activităţi învăţătorul contribuie la realizarea celui mai important produs al societăţii – omul. El trebuie să fie instruit, calificat, capabil să se integreze prin activităţi social-utile, contribuind astfel la progresul societăţii. Cadrul didactic este principalul factor al educaţiei şi instruirii tinerilor. Având rolul de îndrumător, acesta contribuie la pregătirea omului pentru activitate şi creaţie independentă. În învăţământul contemporan învăţătorul are un rol din ce în ce mai important, este fundamentul formării personalităţii umane. Personalitatea sa reprezintă factorul decisiv pentru reuşita elevilor, filtrul care imprimă direcţii şi finalităţi nuanţate întregului demers educativ.

Învăţătorul şi calitatea predării

Ceea ce face să crească importanţa rolului şi personalităţii învăţătorului în şcoală şi în societate sunt cele două tipuri fundamentale de activităţi pe care el le desfăşoară zi de zi: activitatea şcolară şi activitatea extraşcolară. În şcoală dascălul este conducătorul activităţii didactice ce se desfăşoară în vederea realizării obiectivelor prevăzute în documentele şcolare. El este cel care imprimă un sens şi o finalitate educativă tuturor premiselor şi condiţiilor, obiective şi subiective, participante şi implicate în procesul de învăţământ. Privite în sine, informaţiile cuprinse în programele şi manualele şcolare constituie doar premise latente din punct de vedere al formării personalităţii umane, ele capătă, însă, valenţe educative ca urmare a prelucrării şi transmiterii lor de către învăţător. Tot aşa se întâmplă şi cu mijloacele de învăţământ. Oricât de performante ar fi ele, numai utilizarea lor de către învăţător prin integrarea lor într-o situaţie de învăţare le asigură valenţele educative scontate. Sunt un ajutor pentru cadrul didactic dar el rămâne cel care conferă acestor mijloace un sens pedagogic prin modul cum le foloseşte şi prin rezultatele la care ajunge. Relaţia pedagogică rămâne, oricât s-ar tehniciza, o relaţie umană. Învăţătorul prin personalitatea sa amplifică valenţele educative ale tuturor cunoştinţelor transmise. Rolul conducător al dascălului în activitatea didactică rămâne una din coordonatele de bază ale misiunii sale. Pentru a-şi îndeplini rolul, învăţătorul trebuie să fie permanent în mijlocul elevilor, să constituie pentru fiecare dintre ei o personalitate dinamică, entuziasmată. În viziunea lui J. H. Pestalozzi educaţia trebuie să ajute natura umană să se dezvolte respectând particularităţile individuale. Rolul educaţiei este de a stimula impulsul de afirmare, adică de a activa dezvoltarea, de a face ca ,,ochiul să vrea să vadă, urechea să vrea să audă, piciorul să vrea să meargă, iar mâna să apuce...La fel inima vrea să creadă şi să iubească, spiritul vrea să gândească”. Învăţătorul este cel care descoperă metode şi procedee eficace în formarea fiecărui copil în parte. Calitatea educaţiei oferite de unitatea de învăţământ depinde de prestaţia peedagogică a cadrelor didactice, de atitudinea lor faţă de schimbare, de calitatea metodelor interactive şi procedeelor didactice practicate. În condiţiile actuale, educaţia de calitate rămâne în totalitate pe seama cadrelor didactice.