Practică universitară - Mortiere

Referat
9/10 (1 vot)
Domeniu: Alte domenii
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 12 în total
Cuvinte : 4516
Mărime: 325.87KB (arhivat)
Publicat de: Radu G.
Puncte necesare: 6
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lazlo Nagy

Cuprins

  1. Introducere 2
  2. Capitolul 1 3
  3. Capitolul 2 4
  4. 2.1 Denumire 4
  5. 2.2 Mortier Negrei calibrul 250 mm model 1916 4
  6. 2.3 Aruncătorul Brandt Mle 1935 5
  7. 2.4 Brandt Mle 27/31 6
  8. Variante: 6
  9. 2.5 Aruncătorul de calibrul 120 mm PM-38 7
  10. 2.6 Aruncătorul de bombe calibru 82 mm model 1977 8
  11. 2.7 Aruncător de bombe calibru 120 mm model 1982 9
  12. Conclizii 10
  13. Bibliografie 11

Extras din referat

Mortierele sau aruncătoarele de bombe (denumire dată în Armata Romînă pieselor moderne) constituie un mijloc important de luptă din dotarea forțrlor armate.

Un mortier este o piesă de artilerie cu țeava scurtă, folosită pentru a lansa proiectile asupra unor obiective aflate de obicei în spatele unor obstacole.

Lucrarea de față iși propune să prezinte evoluția în timp a aruncătoarelor de bombe folosite de către militarii români in cele două Războaie Mondiale, în alte războaie la care a participat și în teatrele de operații.

A

Capitolul 1

Acest curs mi-a oferit oportunitatea de a întelege ce se intâmplă cu adevărat într-o unitate militară. În acele câteva săptămâni petrecute acolo, am interacționat cu oameni deosebiți, experimentați și devotați.

Am avut contact cu aparatură care se folosește în teatrele de operații cum ar fi stațiile radio, aparatură de măsurare a distanței, ochelari pentru vedere pe timp de noapte și de asemenea aparatură specializată pentru transmiterea imaginilor din avion către jtaci(Rover 5i).

Tehnica centrului nu este atât de impresionantă în comparație cu cea de la Pitești - unde am executat tragerea cu mitraliera de pe T.A.B.- deoarece este doar o bază de antrenament și activitatea lor constă în mare masură în pregătirea și executarea salturilor de antrenament.

Centrul de instruire pentru Isr, Parașutiști, Operații Speciale și Jtac, General Maior “Grigore Baștan” din Buzău este situat lângă parcul Crâng.

La 30 noiembrie 1990, în baza ordinului Marelui Stat Major nr. B3/02012/14.08.1990 o dată cu înfiinţarea celor trei brigăzi de paraşutişti şi a Comandamentului Trupelor de Paraşutişti, a luat fiinţă Centrul de Instrucţie al Trupelor de Paraşutişti prin transformarea Cursului de Pregătire, Perfecţionare şi Specializare Cadre Paraşutişti, dislocat în garnizoana Buzău şi încadrat în cea mai mare parte cu personal din Regimentul 60 Paraşutişti.

Conform ordinului şefului Marelui Stat Major, Centrul de Instrucţie al Trupelor de Paraşutişti a fost denumit Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor din Trupele de Paraşutişti, iar la 25 octombrie 1992 acestuia i s-a conferit şi denumirea onorifică „General-maior Grigore Baştan”.

În baza Ordinului ministrului apărării naţionale, începând cu data de 01.06.1997 s-a înfiinţat Şcoala de Aplicaţie pentru Paraşutişti, în locul Centrului de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor din Trupele de Paraşutişti, în garnizoana Buzău.

La 15 martie 2001 Trupele de Paraşutişti au trecut în subordinea Statului Major al Forţelor Terestre (SMFT). La 1 iunie 2001 s-a înfiinţat Baza 5 Instrucţie Paraşutişti, dislocată în garnizoana Cîmpia Turzii şi subordonată Şcolii de Aplicaţie pentru Paraşutişti, destinată pentru instruirea şi brevetarea ca paraşutişti a militarilor în termen din trupele de paraşutişti.

La 1 august 2002 Şcoala de Aplicaţie pentru Paraşutişti a fost subordonată direct SMFT, în baza ordinului şefului S.M.G. Comandantul şcolii a îndeplinit şi atribuţiile funcţiei de inspector pentru paraşutişti.

La 17.04.2003, în subordinea Şcolii de Aplicaţie pentru Paraşutişti a intrat Centrul de Pregătire a Cercetaşilor, structură care anterior a funcţionat în cadrul Batalionului 404 Cercetare.

În baza dispoziţiei şefului S.M.G. începând cu data de 1 mai 2005, Şcoala de Aplicaţie pentru Paraşutişti “General-maior Grigore Baştan” s-a transformat în Şcoala de Aplicaţie a Forţelor pentru Operaţii Speciale “General-maior Grigore Baştan”. În noua structură a şcolii, alături de comandament, statul major, Secţia Cercetare, Dezvoltare şi Reglementări în Armă şi compartimentul Instrucţie şi Educaţie, au intrat Centrul de Pregătire pentru Operaţii Speciale, Centrul de Pregătire pentru Informaţii Militare şi Centrul de Pregătire a Cercetaşilor şi Paraşutiştilor.

Conform dispoziţiei Şefului S.M.G., la 01.09.2008, ca urmare a procesului de restructurare al armatei, Şcoala de Aplicaţie a Forţelor pentru Operaţii Speciale „General-maior Grigore Baştan” devine Centrul de Instruire pentru Operaţii Speciale „General-maior Grigore Baştan”/CIOS, subordonat Şcolii de Aplicaţie pentru Unităţi de Luptă “Mihai Viteazul” din Piteşti.

Unităţii i s-a reconfirmat denumirea onorifică “General-maior Grigore Baştan” în urma aprobării ministrului apărării.

La data de 03 iunie 2011, prin decretul Preşedintelui României cu nr.528, CIOS i s-a acordat Drapelul de luptă, care a fost înmânat în data de 01 iulie 2011, cu ocazia aniversării a 25 de la înfiinţarea primei forme de învăţământ militar de paraşutism, a cărei continuatoare este CIOS.

La 31 decembrie 2016, Centrul de Instruire pentru Operaţii Speciale „General-maior Grigore Baştan” / CIOS devine, în baza ordinului şefului SMG, Centrul de instruire pentru ISR, paraşutişti, operaţii speciale şi JTAC „General-maior Grigore Baştan”/CIIPOJ.

CIIPOJ este instituţia destinată pentru specializarea iniţială în armă şi pregătirea pentru prima funcţie a ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor paraşutişti, cercetaşi, de forţe speciale şi controlori aerieni pe poziţii înaintate/JTAC, perfecţionarea şi specializarea ulterioară a acestora prin cursuri de nivel şi carieră, formarea şi pregătirea soldaţilor şi gradaţilor voluntari. De asemenea, în aria de activitate a instituţiei intră cercetarea ştiinţifică şi aplicativă în armă, elaborarea reglementărilor şi actelor normative specifice, protecţia şi conservarea patrimoniului cultural şi istoric al armelor şi specialităţilor militare care se instruiesc în cadrul şcolii.

Capitolul 2

2.1 Denumire

De-a lungul timpului, mortierele au avut următoarele denumiri:

- piuă - termen învechit, folosit din cauza asemănării cu vasul în care se pisează boabele.

- mortier - termen de origine franceză, folosit la modul general sau pentru a descrie piesele care foloseau o încărcătură propulsivă aflată în culată pentru a lansa proiectilul.

- aruncător de mine sau aruncător - termen de origine germană (Minenwerfer), folosit pentru a descrie piesele care foloseau proiectile reactive.

- brand (pl. branduri) - denumire folosită din cauza omniprezenței aruncătoarelor Brandt de origine franceză în cadrul armatei române în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

- aruncător de bombe - denumire folosită în prezent de Armata Română pentru a descrie piesele moderne

Bibliografie

1. . Ferrard, Stéphane (în franceză). Les mortier Brandt de 60 et 81 mm dans l'Armée française en 1940

2. Mark Axworthy, Cornel Scafeș, Cristian Crăciunoiu (1995) (în engleză). Third Axis. Fourth Ally. Romanian Armed Forces in the European War, 1941-1945, Arms and Armour, London

3. Mark Axworthy, Horia Șerbănescu (28 august 1991) (în engleză). The Romanian Army of World War 2, London: Osprey

4. Scafeș C., Șerbănescu H., Scafeș I., Andonie C., Dănilă I., Avram R. (1996) Armata română 1941-1945, Editura R.A.I.,

5. Stroea, Adrian, col. conf. univ. dr., Băjenaru, Gheorghe, lt. col, Artileria română în date și imagini, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2010

6. Nestorescu, Valerian (28 august 1972). File din trecutul artileriei române moderne. Editura Militară, București.

Preview document

Practică universitară - Mortiere - Pagina 1
Practică universitară - Mortiere - Pagina 2
Practică universitară - Mortiere - Pagina 3
Practică universitară - Mortiere - Pagina 4
Practică universitară - Mortiere - Pagina 5
Practică universitară - Mortiere - Pagina 6
Practică universitară - Mortiere - Pagina 7
Practică universitară - Mortiere - Pagina 8
Practică universitară - Mortiere - Pagina 9
Practică universitară - Mortiere - Pagina 10
Practică universitară - Mortiere - Pagina 11
Practică universitară - Mortiere - Pagina 12

Conținut arhivă zip

  • Practica universitara - Mortiere.docx

Ai nevoie de altceva?