Regionalizare

1. Definitii si generalitati

Def.1: Regionalizarea reprezinta impartirea unui teritoriu administrativ in portiuni mai mici care sunt conduse fiecare de persoane competente.

Def.2: Carta de Cooperare a Regionalizarii defineste regiunea ca “un teritoriu care formeaza, din punct de vedere geografic, o unitate neta sau un ansamblu similar de teritorii in care exista continuitate, in care populatia poseda anumite elemente comune si care doreste sa-si pastreze specificitatea astfel rezultata si sa o dezvolte cu scopul de a stimula procesul cultural, social si economic”.

Def.3: Regiunea este unitatea administrativ-teritoriala situata imediat sub nivelul statului - unitar, federal etc. - care are o autoritate aleasa a administratiei publice si mijloace financiare de sustinere a acestei autoritati. Prin urmare, regiunea reprezinta un nivel administrativ care este situat in ierarhia administrativa pe o pozitie imediat inferioara nivelului central.

Trebuie facuta insa o distinctie intre regionalism si regionalizare. Regionalismul este un termen intalnit in discursul politic, a carui finalitate poate conduce la federalizare, in timp ce regionalizarea este o actiune administrativa, ce vizeaza crearea de spatii mai mari de cooperare si, nu in ultimul rand, definirea unor noi unitati administrativ-teritoriale.

Regionalizarea a luat nastere ca urmare a unor realitati istorice constituite pe parcurs din diferite cauze, cat si pentru a solutiona conflicte nascute sau accentuate prin excesiva centralizare a administratiei, pentru a combate birocratia si coruptia, pentru a reduce distanta dintre factorii de decizie si cei ale caror interese se cer a fi corect intelese si corespunzator tratate.

Conceptul de regiune, ca entitate politica sau administrativa, este o idee recenta, daca luam in considerare faptul ca miscarile regionale din secolul al XIX-lea nu au avut o continuitate directa. De fapt, cea mai mare parte a statelor europene erau si sunt inca astazi state unitare, in care s-a impus, in mod progresiv, ideea ca respectivele colectivitati locale trebuie sa administreze in mod liber problemele locale.

Regionalizarea este, in fapt, rezultatul tendintei de evolutie a organizarii teritoriale in statele europene de astazi. De altfel, in ziua de azi, putem vorbi de o „Europa a regiunilor” in care regiunile reprezinta colectivitatea publica ce raspunde nevoii de teritorializare a anumitor politici comunitare.

Federalismul nu este o forma de regionalizare. Dimpotriva, statul federal reprezinta acel mod de organizare a statului in care structurile si sistemul sau de functionare pot fi afectate de regionalizare sub diferite forme.

2. Tipuri de regionalizare

Termenul de regionalizare si termenul de regiune accepta realitati politice si administrative extrem de diferite in statele europene. Astfel, regionalizarea poate fi: o regionalizare administrativa, o regionalizare prin intermediul colectivitatilor locale, descentralizare regionala, o regionalizare politica, o regionalizare prin intermediul autoritatilor regionale.

- Regionalizarea administrativa

Prin regionalizarea administrativa se intelege delegarea de catre stat a autoritatilor subordonate guvernului sau a organismelor care se constituie la nivel local, care, desi sunt inzestrate cu o anumita autonomie juridica, totusi actiunile lor sunt controlate de catre stat; prin functiile si atributiile pe care le detin, acestea au ca scop promovarea dezvoltarii economice regionale si se bazeaza, in final, pe mobilizarea colectivitatilor locale si a organizatiilor economice.

O situatie asemanatoare se regaseste in Luxembourg, unde guvernul a delimitat patru asemenea regiuni, dar suprafata mica a statului nu face necesara inzestrarea acestora cu institutii proprii.

- Regionalizarea pe baza cooperarii intre colectivitatile locale

Regionalizarea se realizeaza prin intermediul colectivitatilor locale existente, ce dispun de atributii extinse si de un camp larg de actiune, care sa le permita astfel indeplinirea obiectivelor si cooperarea intr-un cadru mai larg. Aceasta forma de regionalizare difera de cea administrativa prin faptul

ca regionalizarea se infaptuieste prin intermediul institutiilor descentralizate care actioneaza intr-un cadru de putere propriu. Acest tip de regionalizare se intalneste frecvent in statele Uniunii Europene: Germania, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Ungaria.

- Descentralizarea regionala

Descentralizarea regionala se refera la constituirea unei noi colectivitati teritoriale la nivel superior nivelului colectivitatilor teritoriale existente, aceasta fiind considerata regiune. Regiunea capata expresie institutionala specifica, care se caracterizeaza prin aplicarea regimului general al colectivitatilor teritoriale. Ea formeaza o noua categorie de colectivitati teritoriale, care au aceeasi natura juridica ca si colectivitatile teritoriale existente, dar care se disting printr-o circumscriptie mai larga si prin competentele lor, prin care se urmareste dezvoltarea economica. Desi acest tip de regionalizare modifica organizarea teritoriala, ea se inscrie in ordinea constitutionala a statului unitar.

Descentralizarea regionala se intalneste azi in Tara Galilor din Marea Britanie, in Suedia, Polonia, Cehia, Slovacia.

- Regionalizarea politica

Acest tip de regionalizare este prezentat ca un model, fiind adesea idealizat. El se intalneste doar in anumite state din Uniunea Europeana, dar sub forme extrem de diferite.

Din punct de vedere juridic, regionalizarea politica se caracterizeaza, in comparatie cu descentralizarea regionala, prin atribuirea puterii legislative unei adunari regionale, care dispune de competente vaste, al caror continut este definit si garantat prin Constitutie sau cel putin printr-un text de natura constitutionala, iar pentru exercitarea competentelor se constituie un executiv, care prezinta caracteristicile unui guvern regional.

Fata de descentralizarea regionala, regionalizarea politica afecteaza structura statului si ii modifica Constitutia. Regionalizarea politica domina organizarea teritoriala a statului in Spania, in Italia si in Belgia.

- Regionalizarea prin intermediul autoritatilor federale

Statul federal este adesea perceput printr-o serie de idei false, care constituie un obstacol in intelegerea raporturilor pe care acesta le are cu regionalizarea. Statul federal este deseori considerat ca fiind opus statului-natiune si este prezentat drept un raspuns la regionalism, pentru ca el permite concilierea uniunii respective, dar cu respectarea particularitatilor. El este de multe ori inteles ca fiind tipul de stat caracterizat printr-o descentralizare sporita, functionand pe principiul garantarii autonomiei unitatilor care il compun.

Federalismul are in fapt raporturi complexe cu regionalismul si regionalizarea.

Un stat federal poate fi afectat de regionalism sau de regionalizare ca oricare alt tip de stat. Aceasta deoarece statele federale se nasc dintr-o uniune de state, care reprezinta de fapt entitati politice, acestea prezentand ele insele o serie de particularitati regionale si etnice.

In fapt, regionalismul este cel care a condus la federalizarea statului, in scopul de a mari autonomia unitatilor componente.