Temă de casă 13 CSM căutare și salvare pe mare

Cum se acorda asistenta cu nava unei aeronave?

ACORDAREA ASISTENTEI UNEI AERONAVE AFLATE IN PERICOL

In cazul in care este necesara acordarea de asistenta cu nava unei aeronave, acest lucru trebuie facut in ritm de maxima urgenta, deoarece aeronavele de regula se scufunda repede.

Nava salvatoare trebuie sa raspunda statiei care a emis mesajul transmitand identitatea, pozitia si actiunile pe care le intreprinde.

Daca mesajul este dat direct de catre aeronava ce necesita asistenta, se raspunde si se transmite mesajul C.S.S.

Nava salvatoare trebuie sa dea semnale vizuale si auditive atat noaptea cat si ziua

pentru a da pilotului urmatoarele informatii:

- Directia si forta vantului;

- Informatii despre mare si vreme

Nava salvatoare va naviga direct paralel cu drumul de amerizare

Daca aeronava amerizeaza langa nava, atunci nava trebuie:

- Sa transmita relevmente pentru dirijarea aeronavei

- Sa transmita semnale care sa permita aeronavei sa goniometreze nava

- Ziua sa emita fum negru

- Noaptea sa aprinda un proiector vertical si luminile de pe punte, dar nu catre avion ci catre locul de amerizare.

SALVAREA UNEI AERONAVE AFLATE IN PERICOL

Nava trebuie sa aiba o barca gata de lansare, plasele de catarare, scari de pisica, parame,

etc., montate pe borduri;

Supravietuitorii de la bordul aeronavei pot fi echipati cu veste de salvare si mijloace de

semnalizare.

Metodele de recuperare sunt cele apreciate de comandantul navei.

- de regula echipajul se catapulteaza

- daca nu s-a catapultat prima operatiune este scoaterea pilotului din scaun fara declansarea mecanismului de catapultare.

Manevra are loc, în general, pe mare rea, de aceea, atât pe timpul apropierii navei cât și pe timpul manevrării bărcii de salvare, trebuie dovedită o atenție și o abilitate deosebite, acordarea ajutorului depinzând, în marea majoritate a cazurilor, numai de nava salvatoare.

Apropierea pentru acordarea asistenței se poate executa ca și în cazul recuperării supraviețuitorilor pe mare, în mai multe moduri, astfel:

Lansarea și ridicarea bărcii în vântul navei naufragiate sau avariate:

Nava se apropie cât mai mult posibil de epavă și în vântul acesteia, barca lăsându-se la apă în bordul de sub vântul navei salvatoare, iar la întoarcerea bărcii, nava salvatoare va veni cât mai aproape de nava naufragiată, pentru a scurta drumul bărcii și a realiza sub vântul său adăpost pentru manevra bărcii.

Lansarea și ridicarea bărcii sub vântul navei naufragiate sau avariate:

Barca se lansează la apă și se manevrează sub vântul navei naufragiate în vântul

navei salvatoare, mai mult stând pe loc și așteptând derivarea navei naufragiate spre

barcă.

Lansarea bărcii la apă în vântul navei avariate și ridicarea la bord sub vântul

acesteia:

La lansare, barca va fi protejată de corpul navei salvatoare, iar la întoarcere, de

corpul navei naufragiate. La întoarcere, barca așteaptă până când nava salvatoare a trecut sub vântul navei avariate.

Filarea bărcii de salvare din remorcă:

Nava de salvare stă în vântul navei naufragiate și lasă la apă o barcă de salvare care se leagă la bord cu o parâmă de remorcaj cu care se filează barca către bordul din vânt al epavei.

Parâma poate fi filată și din barcă pentru a se regla distanța dorită. Nava salvatoare va manevra astfel ca barca să fie permanent ținută perpendicular pe nava naufragiată, dar cu atenție deoarece, prin punerea mașinii, se poate pune în pericol barca proprie.

Acostarea bărcii la nava naufragiată:

Se face cu prova, perpendicular pe bordul de sub vânt al navei naufragiate, dar cu mare atenție deoarece aceasta derivează și lovește barca de intervenție și îngreunează manevra de plecare. Barca se menține pe poziție fiind legată cu o barbetă, iar guvernarea se execută de obicei cu o ramă.