Teodolitul

Ridicarile topografice expeditive reprezinta o metoda rapida de întocmire a planurilor topografice, atunci când nu se cere o precizie foarte mare. Astfel de metode se pot aplica:

• în cadrul unei excursii geografice;

• când dorim sa facem ridicari de recunoastere în vederea efectuarii unei constructii, proiectarii unui plan de mina;

• în lucrarile militare de recunoastere;

• etc.

Masurarea distantelor si a unghiurilor orizontale si verticale se face expeditiv, câteodata din vedere, folosind instrumente simple, portative, care dau o precizie mai mica. Când punctele de sprijin ale ridicarii lipsesc, se alege arbitrar un punct de plecare, de la care începe ridicarea teritoriului respectiv.

Instrumentele utilizate în ridicarile expeditive sunt:

• ruletele (pentru distante);

• busola (pentru unghiuri orizontale azimutale);

• eclimetrul (pentru unghiuri de panta);

• tandemul (pentru unghiuri de panta si azimutale);

• altimetrul (pentru efectuarea nivelmentului barometric).

Aceste instrumente au fost prezentate mai pe larg în referatul lucrarilor practice anterioare.

Datele rezultate în urma masuratorilor de teren se noteaza într-un tabel pentru a putea fi prelucrate în laborator, atunci când se doreste construirea planului topografic (tabel 1).

Ridicari topografice cu instrumente de precizie

Teodolitele sunt aparate goniometrice (masoara unghiuri) care dispun de cercuri gradate pentru masurarea unghiurilor în plan orizontal si vertical, de dispozitive de calare (orizontalizare) si de o luneta pentru vizare. Când sunt dotate si cu dispozitiv stadimetric pentru masurarea distantelor, teodolitele se numesc tahimetre. Aparatele care dispun doar de luneta si cerc orizontal, iar luneta este fixa în plan vertical, se numesc nivelmetre sau nivele si sunt specializate pentru efectuarea operatiilor de nivelment geometric (vezi LP. 1).

În cadrul lucrarilor noastre practice ne vom concentra atentia asupra teodolitului-tahimetru Theo 030, si a nivelmetrului Ni 030, modele aflate în dotarea laboratorului de topografie al Facultatii de Geografie. Ambele tipuri de aparate sunt de productie „Carl Zeiss Jena” R.D.G. si pot fi utilizate în operatiile de planimetrie si nivelment.

DESCRIEREA APARATELOR

Teodolitul „Theo 030” (fig. 1, 2, 3) este prevazut cu:

• sistem de montare pe trepied (ambaza) si de centrare prin intermediul firului cu plumb sau cu ajutorul dispozitivului de centrare optica;

• nivele de calare „orizontalizare” (una sferica si una torica pentru orizontalizarea

1

cercului orizontal si una torica pentru calarea eclimetrului);

• oglinda de reflexie a imaginii nivelei torice folosite pentru calarea eclimetrului;

• luneta pentru vizarea reperelor din teren si pentru calcularea optica a distantelor;

• microscop cu scarita pentru citirea gradatiilor cercurilor orizontal si vertical;

• cerc vertical (eclimetru) si orizontal (limb), confectionate din sticla;

• suruburi de blocare a miscarii cercurilor si de reglaj fin pe reper;

• suruburi de calare a eclimetrului (unul) si de orizontalizare a limbului (trei);

• oglinda de reflexie a luminii în aparat;

• busola, folosita la punerea cercului orizontal cu valoarea zero pe directia meridianului magnetic.

Fig. 1. Schema optica pentru citirea centralizata Fig. 2. Schema dispozitivului de

la teodolitul Theo 030 centrare optica

Luneta este prevazuta cu fire reticulare (în forma de cruce, cu un brat vertical si unul orizontal), folosite la vizarea reperelor (mira, baliza, piramida topografica, repere pe arbori), si fire stadimetrice, scurte si perpendiculare pe primele, între care se citesc gradatiile de pe mira în vederea calcularii distantelor dintre mira si aparat.

În microscopul cu scarita al teodolitului „Theo 030 ” apar doua ferestre:

• cea de sus, notata cu Hz, pentru citirea unghiurilor orizontale;

• cea de jos, notata cu V, pentru citirea unghiurilor verticale.

Scarita microscopului are 100 de gradatii si este gravata pe o lentila din interiorul aparatului, aflata pe axa de reflexie a imaginii cercurilor orizontal si vertical spre microscop. Cele 100 diviziuni ale scaritei au lungimea egala cu distanta de un grad de pe cercurile vertical si orizontal ale aparatului, deci ele reprezinta 100 de minute centezimale (100c). Citirea unghiurilor verticale si orizontale se face astfel: gradele se citesc pe cercurile gradate, în dreptul gradatiei care intersecteaza scarita microscopului, în timp ce minutele se citesc pe scarita, în dreptul diviziunii peste care se suprapune diviziunea gradelor de pe imaginea cercurilor orizontal si vertical. Precizia de masurare a unghiurilor este de 1 minut centezimal (1c).