Terorismul pe plan mondial

INTRODUCERE

Terorismul reprezintă un subiect delicat pentru întreaga omenire. Aceste acțiuni pot avea efecte devastatoare pe plan mondial. Fenomenul discutat nu este un nou. Dacă ne gândim la terorism ca la folosirea forței, a crimei, în scopul atingerii unor obiective politice, atunci putem spune cu siguranță că acesta datează din antichitate. Unii merg mai departe și afirmă că terorismul a apărut deodată cu primii oameni. Teroriștii au existat mereu, fiind, inițial, acele persoane care nu erau de acord cu un anumit regim politic și urmăreau răsturnarea acestuia prin orice mijloace - violente, evident (asasinate, atentate, sabotaje diverse). Apoi, cel mai adesea, terorismul s-a manifestat în strânsă legătură cu religia, pentru că dintotdeauna au existat grupuri de oameni care considerau că numai credința lor este reală, iar toți ceilalți sunt necredincioși, meritând să moară. Încă din secolul 1, grupuri de confesiuni diferite s-au hărțuit, s-au amenințat și s-au decimat reciproc, fiecare fiind convins că deține adevărul suprem.

În Europa, putem spune că termenul „terorism” a intrat în 1789 - acesta a fost înregistrat de Academia Franceză în anul respectiv, cu explicația „sistemul sau domnia terorii”. Apariția s-a datorat Revoluției Franceze, care a dorit să instaureze o nouă ordine socială și a făcut-o prin violență și amenințări, întrucât se mai întâmpla ca cetățenii să opună rezistență față de noile reguli și idei.

Bineînțeles, terorismul afectează nu doar Europa ci întreaga lume. Cunoaștem o mulțime de atacuri în acest sens care au avut efecte oribile afectând o mulțime de persoane precum și familiile acestora.

Terorismul internațional reprezintă o amenințare strategică nu doar pentru SUA și țările UE, ci și pentru Rusia, China, India și pentru multe alte țări, inclusiv România.

În urma atacurilor din ultimii 20 de ani, se încearcă tot mai mult, prin diverse mijloace, stoparea acestora. Unele dintre măsuri le regăsim în prezenta lucrare.

Lucarea de față este structurată pe un singur capitol. Pentru început, am descris aspecte generale legate de subiectul discutat, apoi am adus în discuție atacurile asupra SUA din New York ca în final să punctez câteva dintre măsurile luate de către autoritățile din Europa (U.E) în vederea reducerii riscurilor unor atacuri.

CAPITOLUL I

TERORISMUL PE PLAN MONDIAL

„Cheia terorismului nu o reprezintă actul în sine, ci frica de acel act”.

Keith Olbermann

1.1. Noțiuni generale

Terorismul este, în sens larg, utilizarea violenței intenționate în scopuri politice sau religioase. Se folosește în acest sens, în primul rând, pentru a se referi la violența din timpul păcii sau în contextul războiului împotriva necombatanților (în special civili și personal militar neutru). Termenii „terorist” și „terorism” au apărut, cum am precizat mai sus, în timpul Revoluției Franceze de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, dar au câștigat popularitate în anii 1970 în timpul conflictelor din Irlanda de Nord, Țara Bascilor și Palestina. Utilizarea sporită a atacurilor sinucigașe începând cu anii 1980 a fost caracterizată de atacurile din 11 septembrie 2001 din New York și Washington, subiect pe care îl vom aborda, pe scurt, în lucrarea prezentă.

Conform experților, există definiții diferite ale terorismului, fără un acord universal cu privire la acesta. „Toate actele criminale îndreptate împotriva unui stat sau făcute ori planificate pentru a crea o stare de teroare în mintea anumitor persoane, a unui grup de persoane sau a publicului larg”(Liga Națiunilor) este doar una dintre definițiile terorismului. Alte publicații de specialitate, definesc terorismul ca fiind „o tactică de luptă neconvențională folosită pentru atingerea unor obiective politice. Terorismul se bazează pe acte de violență speculară acționate asupra unor populații neimplicate în mod direct în conflict dar cu potențial de presiune asurpa conducerii (stat, organizații, etc.) în sensul scontat de teroriști - preoducerea unui efect psihologic generalizat de panică și intimidare, augmentat de folosirea manipulativă a mediei, cu scopul atingerii unui obiectiv greu de realizat prin mijloace democratice sau convenționale”. Este adesea folosit cu conotația a ceva care este „greșit moral”. Diverse organizații politice au fost acuzate că au folosit terorismul pentru a-și atinge obiectivele. Acestea includ organizații politice de dreapta și de stânga, grupuri naționaliste, grupuri religioase, revoluționari și guverne.