Aspectul radioimagistic în afecțiunile cardiovasculare

Introducere

Sistemul cardiovascular (circulator) este un aparat ce permite circularea sangelui si limfei in corp pentru a transporta nutrienti, oxigen, dioxid de carbon etc. Acesta este compus din inima si vasele de sange, arterele, venele si capilarele ce sunt raspandite intr-o retea deasa prin tot corpul. (Wikipedia, Wikipedia, 2017)

Istoric

Aristotel filozof grec, a identificat inima ca cel mai important organ din corp, din studiile sale pe embrioni de gaina, primul care se formeaza. A descris inima ca un organ tricameral, centrul vitalitatii in organism, sediul inteligentei, al miscarii, al senzatiilor.

Galen l-a contrazis pe Aristotel, argumentand ca inima este secundara ca importanta ficatului, acesta din urma repezentand sediul productie de umori, fundamentale in functionarea corpului uman.

La inceputul sec XI Avicenna , integreaza ideile lui Aristotel si Galen, scriind: Inima este originea tuturor functiilor. Inima produce respiratia, puterea vitala, este un organ inteligent care controleaza si directioneaza toate celalalte organe.

Schita efectuata de Leonardo da Vinci in 1490, ilustrand imaginea tipica pentru Renastere conform teoriei ca inima este alcatuita din 2 camere despartite de un sept.

Ca urmare pana la mijlocul secolului XVII exista urmatorul concept:

1. Sangele era produs in ficat si eliberat prin vene in organism

2. Aerul din plamani era dirijat catre inima unde era digerat si transformat in spirit vital, fiind apoi dirijat prin artere in intreg organismul.

In aceasta transformare se considera ca septul care impartea inima in 2, prin porii care ii continea ,avea un rol fundamental.

William Harvey un fiziolog englez in cartea sa On the Circulation of the Blood (1628) a argumentat rolul inimii in fluxul sangvin,conexiunea dintre artere si a respins ideea de sept poros si rolul adiacent. Acesta contureaza ideea de 4 cavitati si descrie metaforic inima ca "regele" sau "soarele" corpului.

La sfarsitului secolului XVII ideile lui Harvey au fost larg acceptate, unul din primii si cei mai importanti partizani fiind filozoful francez Rene Descartes, care admitea ca inima este o pompa sau chiar mai bine un motor cu combustie. Astfel inima devine subiectul unor importante studii.

I. ANATOMIA CARDIOVASCULARA

Sistemul circulator este format din urmatoarele componente :

- inima si vasele de sange = aparatul cardiovascular

- sistemul limfatic, format din vasele limfatice si ganglionii limfatici

Aparatul cardiovascular are rolul de a asigura circulatia sangelui prin deplasarea acestuia in interiorul inimii si apoi in sistemul vascular. Circulatia sangelui este asigurata de : inima, artere, vene si capilare. La inima vin si de la ea pleaca vase care asigura transportul, prin intermediul sangelui, al substantelor hranitoare si al oxigenului (O2) catre tesuturi, al produsilor de degradare rezultati din arderi si al bioxidului de carbon (CO2) dinspre tesuturi, pentru a fi eliminate. Vasele care pleaca de la inima se numesc artere, iar cele care vin la ea poarta numele de vene.

Inima impinge masa sanguina in sistemul arterial. Din artere sangele inainteaza spre capilare, de unde se reintoarce la inima pe calea venelor. Circulatia sangelui se face in doua circuite distincte care pornesc de la inima si anume: marea circulatie si mica circulatie.

Circulatia sangelui din ventriculul stang spre organe si tesuturi si inapoi spre atriul drept formeaza circulatia mare sau sistemica. Sangele din marea circulatie transporta substantele nutritive si oxigenul la tesuturi, iar la nivelul acestora, el se incarca cu substantele ce urmeaza a fi eliminate prin organele de excretie. Mica circulatie sau circulatia pulmonara incepe din ventriculul drept spre plamani si se termina in atriul stang. Sangele din mica circulatie in deplasarea lui prin capilarele pulmonare este incarcat cu oxigen care trece din aerul alveolar in sange. Atat prin marea circulatie, cat si prin mica circulatie sunt vehiculate cantitati egale de sange.