Sistemul Muscular

Imagine preview
(6/10 din 5 voturi)

Acest referat descrie Sistemul Muscular.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 6 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 2 puncte.

Domeniu: Anatomie

Extras din document

Miscarile corpului

Fiecare miscare a corpului, de la o clipire a unei pleoape pâna la un salt în aer, este posibila datorita muschilor si tendoanelor - extensii ale muschilor care joaca un rol crucial în transmiterea fortei de contractie a muschiului la osul asupra caruia actioneaza. In spatele activitatii musculare exista mecanisme sofisticate care fac dintr-o actiune aparent simpla, cum ar fi miscarea capului, un proces complicat ce implica creierul, nervii si organele de simt.

Muschii

Totalitatea muschilor din organism formeaza sistemul muscular. Muschii reprezinta aproximativ 40% din greutatea corpului. Dupa locul pe care îl ocupa în organism si functia îndeplinita, muschii se clasifica în: muschi scheletici (somatici) si muschi viscerali.

Muschii scheletici « Sistemul muscular

Muschii scheletici constituie componente active ale sistemului locomotor. Sunt muschi striati voluntari. Contractia acestora se efectueaza la comanda directa a sistemul nervos central. Muschii scheletici mentin pozitia corpului prin contractii tonice (tonus muscular) si asigura deplasarea prin contractii rapide determinate de impulsurile provenite de la sistemul nervos.

Muschii voluntari se mai numesc striati datorita faptului ca, la examinarea microscopica aranjamentul fibrilar care li formeaza le da un aspect dungat. Ei isi exercita actiunea prin scurtarea lungimii, un proces denumit contractie. Ei trebuie sa fie capabili de a produce o contractie rapida, exploziva, de tipul celei pe care o efectueaza muschii membrelor inferioare în timpul unei sarituri, si de a mentine un tonus constant pentru a pastra corpul într-o postura normala.

Muschii voluntari se gasesc în întreg organismul reprezentând o proportie de 25 la suta din greutatea corpului, chiar si la un nou nascut. Se comporta ca resorturi atasate de diferite puncte ale scheletului, determinând miscarea anumitor oase, de la micul muschi stapedius, care actioneaza asupra scarifei, un os mic al urechii medii, pâna la muschiul gluteus maximus (marele fesier), care formeaza majoritatea masei fesiere si controleaza miscarile articulatiei soldului.

Grupe « Muschii scheletici « Sistemul muscular

Dupa pozitia în organism, muschii somatici se împart în: muschii capului, gâtului, trunchiului si membrelor. (Vezi graficul...)

Muschii capului sunt: muschii mimicii, muschii cutanati grupati în jurul orificiilor orbitale, nazale si orificiului bucal (orbicularul buzelor), muschii masticatori (maseteri si temporali), muschii limbii si muschii extrinseci ai globului ocular.

Muschii gâtului sunt: pielosul gâtului, ternocleidomastoidieni si hiodieni.

Muschii trunchiului sunt: muschii spatelui si ai cefei (trapez, marele dorsal), muschii toracelui (pectorali, dintati, intercostali, diafragma) si muschii abdomenului (drept abdominal, oblici).

Muschii membrului superior sunt: muschii umarului (deltoid), muschii bratului (biceps si triceps brahial), muschii antebratului (pronatori si supinatori ai antebratului, flexori si extensori ai degetelor) si muschii mâinii.

Muschii membrului inferior sunt: muschii fesieri, muschii coapsei (croitor, cvadriceps femural, biceps femural, adductori ai coapsei), muschii gambei (gastrocnemian, pronatori si supinatori ai piciorului, flexori si extensori) si muschii piciorului (extensori ai degetelor si plantari).

Dupa actiunea lor principala, muschii pot fi clasificati în: flexori si extensori, abductori si adductori, supinatori si pronatori, circulari (sfinctere) etc. Acelasi muschi poate determina una sau mai multe miscari ale unor segmente corporale (exemplu: tricepsul brahial poate determina adductia, rotatia si extensia bratului).

Muschii netezi « Sistemul muscular

Muschii viscerali intra în structura miocardului, a peretilor tubului digestiv, a vaselor sangvine, acailor urinare si a uterului. Toti muschii viscerali poseda automatism propriu, datorat unor formatiuni care se depolarizeaza spontan si genereaza unde lente de deoparizare, care determina contractii, independent de inevatie.

Muschii viscerali se comporta ca un sincitiu în care excitatia se propaga în toata masa muschiului. Inervatia asigurata de sistemul nervos vegetativ are numai rolul de a diminua sau intensifica activitatea acestor muschi. Muschii viscerali sunt constituiti din doua tipuri de tesut muscular: striat de tip cardiac, în miocard, si tesut muscular neted, în celelalte organe viscerale.

Pe lânga muschii netezi viscerali, în organismul uman mai exista si alti muschi netezi: muschii erectori ai firelor de par, muschii ciliari si muschii netezi ai irisului, de tip multiunitar.

In muschii netezi sau involuntari, fiecare fibra este o celula alungita, fusiforma. Muschii netezi nu sunt sub controlul constient al creierului, ei produc contractia musculara necesara în procese cum ar fi digestia, determinând peristaltismul intestinal, ce asigura transportul hranei

Muschiul cardiac « Sistemul muscular

Muschiul cardiac are o structura foarte asemanatoare cu cel voluntar, dar fibrele sunt mai scurte si groase, formând o retea densa.

Inima este o mica structura a corpului compusa din muschi striati de tip cardiac. Contractiile inimii sunt rezultatul impulsurilor produse de sistemul excitoconductor al inimii, care asigura expulzarea sângelui din inima în vasele sanguine.

Fisiere in arhiva (1):

  • Sistemul Muscular.doc