Antropologie și Consultanță

Activitatea de consultanţă reprezintă transformarea contemporană a antropologiei aplicate. Aceasta moşteneşte unele dintre problemele legate de această ramură a disciplinei. Două probleme diferite sunt identificate frecvent aici.

Una dintre ele este opoziţia, realizată uneori pe baza unor modele împrumutate de la alte discipline, opoziţie aflată între studii „aplicate” şi studii „teoretice”. Acestora din urmă le este acordat un prestigiu mai mare. Totuşi, autorii ne spun că această opoziţie este oarecum eronată. În acest secol, mulţi antropologi au făcut distincţia între antropologia aplicată şi antropologia „pură” sau teoretică. Se considera că antropologia pură se ocupa numai cu progresele disciplinei, în termenii perfecţionării metodelor şi teoriilor acesteia şi ai înzestrării cu date antropologice cât mai valide şi sigure. Pe de altă parte, antropologia aplicată urmăreşte în primul rând schimbarea comportamentului uman pentru a ameliora problemele contemporane. Totuşi, cele două tipuri de antropologie nu se exclud reciproc. Antropologia aplicată, pentru a fi eficientă, trebuie să ia în considerare toate teoriile, metodele şi datele pe care le deţine disciplina în totalitatea ei. Antropologii orientaţi mai mult spre aspectul academic sau teoretic sunt îndatoraţi antropologiei aplicate pentru că le stimulează interesul pentru noi domenii de cercetare. Antropologia aplicată a contribuit în mod semnificativ la activităţile academice şi de cercetare. Aşa cum subliniază Goldschmidt (1979, pag. 5), „cu cât un domeniu se angajează mai mult în activităţi practice, cu atât fenomenul intelectual este mai mare; deoarece activităţile programatice ridică probleme şi deseori abordări care altfel ar scăpa atenţiei disciplinei”. În realitate, distincţia dintre antropologia pură şi cea aplicată nu este pertinentă întrucât cele două au avut o dezvoltare paralelă şi s-au sprijinit reciproc.

A doua problemă are de a face cu istoria. În cea mai mare parte a acestui secol, antropologia aplicată a avut o imagine relativ negativă, în mare măsură datorită faptului că a fost asociată la început cu colonialismul. Majoritatea puterilor colonialiste – şi în special britanicii – angajau antropologi pentru a ajuta la administrarea populaţiilor locale. Descoperirile în urma studiilor acestora erau folosite pentru satisfacerea necesităţilor administratorilor coloniali, care nu corespundeau întotdeauna cu cele ale populaţiei. Datorită acestei asociaţii cu administraţiile coloniale, antropologia aplicată a fost stigmatizată ca fiind o întreprindere cu standarde etice dubioase. Într-un sens mai general, unii antropologi resping antropologia aplicată, deoarece simt că ar trebui să facă compromisuri cu relativitatea culturală.

Implicarea antropologilor în proiecte practice. Gradul de implicare în activitatea de consultanţă

Gradul în care antropologul se implică în anumite proiecte poate varia considerabil. La o extremă, antropologii intervin foarte puţin, oferind informaţii celor care planifică şi iau decizii. Aceste informaţii pot consta în observaţii concrete, concepte şi judecăţi la nivel mediu, şi pot ajunge până la gradul cel mai abstract de teorie generală. La un alt nivel, antropologii care lucrează singuri sau ca membrii ai unei echipe interdisciplinare, îşi pot folosi datele pentru conceperea unui plan în scopul realizării schimbării dorite la o anumită populaţie. Şi în sfârşit, la cealaltă extremă, antropologii participă la implementarea şi evaluarea anumitor proiecte de schimbare. Deşi foarte puţini, aceşti „antropologi de acţiune” îşi asumă responsabilitatea profesională de a oferi rezultatele cercetărilor, cât şi de a propune, susţine şi finaliza strategii.

Activitatea de consultanţă identificată în studii realizate de antropologi

Popoarele din Pacific, inclusiv Papua Noua Guinee pe care au studiat antropologii sunt toate într-un proces de schimbare rapidă. Activitatea de consultanţă, în acest context apare ca un nou rol pentru antropologi, aceştia fiind nevoiţi să îndeplinească atât funcţia pe care le-o oferă observaţia participativă dar şi participarea propriu-zisă în calitate de agenţi şi mediatori în procesele de schimbare. Un alt exemplu identificat este acela în care un antropolog s-a confruntat cu atitudinea ostilă a reprezentanţilor unui ONG din Africa fiind forţat să părăsească domeniul din cauza conflictelor de interese.

În anii 1999 şi 2000 au avut loc reuniuni ale Asociaţiei pentru Antropologie Socială în Oceania, Hawaii, Hilo şi Vancouver. Scopul în organizarea acestor sesiuni a fost, în contextul de antropologie din Pacific pentru a reuni antropologi care au efectuat muncă de consultanţă, pentru a-i aduna la un loc atât pe cei care au fost interesaţi de lucru în calitate de consultanţi, cât şi pe cei care nu au lucrat în calitate de consultanţi, dar care au fost interesaţi de procesul prin care se realizează activitatea de consultanţă.

Multe probleme etice şi pragmatice apar din activitatea de consultanţă. Persoanele care efectuează această muncă (în afară de antropologi se mai ocupă de asta şi biologi şi geologi) trebuie să reflecteze asupra opoziţiei dintre munca de cercetare pe care o realizează în scopuri proprii şi munca pe care o fac pentru a obţine bani de la companii.

Adesea aceste persoane au lucrat în diferite zone pentru un anumit număr de ani şi au scris studii etnografice în contexte academice. Companiile şi-au apropiat localnicii, negociind cu aceştia o multitudine de aspecte cum ar fi: utilizarea terenurilor, consumul de apă, forţa de muncă şi plăţi compensatorii, de asemenea cu privire la modul de desfăşurare al activităţilor de cercetare şi impactul social.

Dificultăţi în munca de consultanţă (Studii)

Andrew Strathern şi Pamela J. Stewart au încercat într-o colecţie de eseuri, să adune antropologi care au fost implicaţi în noile contexte contemporane, astfel încât să aducă ceva nou în schimbarea etnografiei. Ei şi-au propus să ofere prin aceste eseuri o întrunire de opinii şi reflecţii prin care fiecare antropolog oferă o faţetă personală cu privire la antropologie. Aceste eseuri fac referire la problemele cu care s-au confruntat antropologii în munca lor de consultanţă în diferite părţi ale lumii. Studiile prezentate de ei se referă la Papua Noua Guinee. Aceasta oferă o nouă perspectivă datorită combinării de factori de după perioada colonizării care au condiţionat munca etnografică a antropologilor. Un alt motiv pentru alegera Papuei pentru acest set de studii îl reprezintă activităţile de consultanţă efectuate în Papua Noua Guinee, de antropologi profesionişti. Universitatea James Cook din Nordul Queensland din Australia a încercat să adune un numar de antropologi pentru a găsi companii, universităţi pentru finanţarea unui work-shop iar antropologii să discute despre experienţele lor de consultanţă şi modul în care acest lucru afecta plasarea lor în antropologie. Mulţi şi-au exprimat interesul faţă de acest lucru însă la final cei abordaţi au fost prea ocupaţi de activitatea de consultanţă pentru a discuta acest subiect împreună.