Despre ursi panda, produse si oameni

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Despre ursi panda, produse si oameni.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 8 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Sergiu Bălan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Antropologie

Cuprins

REZUMAT . 3
EFECTUL FLUTURELUI . 3
DEGETUL OPOZABIL AL URSULUI PANDA .. 4
DEPENDENȚA DE TRASEU ... 4
ECHILIBRUL LUI NASH. TEORIA LUI PARETO .. ..5
STRATEGII EVOLUTIVE STABILE . ..5
SPECII ȘI EXAPTARE. NEVOI ȘI DORINȚE . ...6
BIBLIOGRAFIE ... ..8

Extras din document

REZUMAT

Cel de-al patrulea capitol al cărții lui Michael Shermer, „Inteligența piețelor”, este intitulat „Despre urși panda, produse și oameni” și prezintă fazele actuale ale economiei și a speciilor biologice, evidențiind, încă de la apariția lor, modificările produse treptat.

Se pune în lumină apariția oamenilor ca urmare a unor evenimente din trecut, acțiune explicată cu ajutorul renumitului „Butterfly Effect”, prin care Edward Norton Lorenz definește teoria conform căreia orice schimbare, oricât de mică, poate duce la un eveniment de proporții.

Este evidențiată evoluția degetului opozabil al ursului panda, se explică apariția dependenței de traseu și de ce se aplică și în preznt Teoria lui Pareto, sunt prezentate strategii evolutive și conceptul de exaptare, se discută diferența dintre nevoia și dorința de evoluție.

EFECTUL FLUTURELUI

Apariția oamenilor depinde de milioane de stări anteriore, deci „nu suntem nimic altceva decât un accident fericit al istoriei, produsul ultim al unui lanț aproape infinit de accidente”, evoluând continuu, la fel cum și piețele se dezvoltă neîncetat datorită necesității, subiect ce depășește cu mult orizontul economiei.

Chestiunea care prezintă cele mai discutabile aspecte este de fapt de a face diferența dintre ce anume se întâmplă în mod inevitabil (care nu poate fi evitat) și ce este spus aleatoriu, întâmplător (care depinde de o împrejurare viitoare și nesigură).

Aceasta este o problemă foarte veche, datând încă de pe vremea filozofului Aristotel (384 î.Hr.-322 î.Hr.), dar readusă în discuție de către paleontologul Stephen Jay Gould (1941-2002) în volumul său din 1989, „Wonderful Life”, sugerând că este foarte probabil ca oamenii să nu fi existat niciodată dacă în trecutul timpului, evenimentele petrecute atunci ar fi fost modificate, ceea ce înseamnă că și cea mai mică schimbare în fazele inițiale ar produce efecte uriașe fazelor finale, aceasta fiind o urmare a efectelor întâmplărilor neprevăzute.

Fizicianul Edward Lorenz (1917-2008), cunoscut în special pentru lucrările sale de pionierat în domeniul teoriei haosului, a introdus de asemenea și „Efectul fluturelui”, prin care surprinde foarte bine intensitatea evenimentelor neprevăzute în lucrarea sa, „Previzibilitatea: poate bătaia din aripi a unui fluture din Brazilia să declanșeze o tornadă în Texas?”.

„Efectul fluturelui” este o figură de stil comună în ficțiune, în special în scenariile care implică o eventuală călătorie în timp, deoarece, în teoria haosului, acest efect este o sensibilitate față de condițiile inițiale, în care orice schimbare poate aduce mari diferențe stării ulterioare, acest efect însemnând că efortul continuu al oamenilor de știință de a găsi legi generale și principii universale trebuie să fie cumpătată de manifestările neașteptate ale istoriei.

DEGETUL OPOZABIL AL URSULUI PANDA

Un exemplu oferit de Gould este degetul ursului panda, despre care relatează într-un eseu din 1978, intitulat „The Panda’s Pelicular Thumb”, în care arată că degetul ursului panda nu este un efect al legilor naturale inevitabile în ceea ce privește forma, aceasta fiind, de fapt, o creație improvizată, apărută la un anumit punct din istoria sa evolutivă.

Degetul suplimentar al ursului panda nu este apărut ca urmare a planului unui creator inteligent, ci este dezvoltat în istoria evoluției lui, care este în realitate o extensie a osului sesamoid (al încheieturii) format de împrejurări, folosit pentru recoltarea frunzelor, el fiind numit „degetul mare”, laba ursului panda având deja cele cinci degete tradiționale, ca toți urșii și alte mamifere carnivore.

În economie, această succesiune de etape care se dezvoltă treptat și neîntrerupt se numește dependență de traseu sau stabilizare istorică, ceea ce înseamnă că piețele rămân neclintite pe direcția pe care își exercită rolul.

DEPENDENȚA DE TRASEU.

Un exemplu de dependență de traseu este efectul de bestseller, discutat în Prolog, care atrage atenția prin faptul că cei bogați devin și mai bogați; ea prezice totodată că acele companii care domină cel mai devreme sfera de activitate, au o poziție mult mai avantajoasă pentru dezvoltarea unei afaceri, față de concurenții care vin mai târziu în lupta pentru acapararea pieței și înlăturarea rivalilor.

Există o relație inversă între cantitatea produsă dintr-un bun și costul acestuia de producție: cu cât se produc cantități mai considerabile din acel bun, cu atât se pot diminua costurile pentru producera lui, obținând astfel o cotă mai mare de piață; această acțiune formează un efect de determinare asupra celui mai tare, atrăgând consumatorii prin disponibilitatea și prețul produsului.

Același rezultat îl are și exemplul utilizatorilor Microsoft: dacă Microsoft absoarbe un procent suficient de mare de indivizi ce folosesc sisteme de operare cu programele Windows, cu condiția excluderii altor sisteme de operare, atunci, consumatorii sunt blocați pe Windows și rămân fixați pe făgașele pe care deja funcționează.

Fisiere in arhiva (1):

  • Despre ursi panda, produse si oameni.docx

Bibliografie

- Michael Shermer - „Inteligența piețelor” (Capitolul IV)
- Documentar „Butterfly Effect”