Istoria Orasului Constanta

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Istoria Orasului Constanta.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 17 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Antropologie

Extras din document

Asezata cam la mijlocul tarmului de vest al Marii Negre, Constanta, anticul Tomis, si-a afirmat menirea de port maritim si puls viu de viata romaneasca in aceasta parte a Europei, dincolo de vicisitudinile istorice atat de numeroase. Vechimea acestei asezari si atributiile sale specifice, marcate puternic prin vremi, cu toate incecarile dramatice prin care a trecut, ii confera o aura distincta in istoria oraselor tarii. In 1991, Constanta era sarbatorita pentru vechimea si permanenta ei, iar pe medalioanele emise cu acest prilej se putea citi : TOMIS, 2500 vita - 2250 attestatio.

Metropola a Pontului stang in antichitate, Tomis - Constanta se va afirma de-a lungul secolelor, in indisolubila legatura cu istoria romanilor, cu interesele lor comerciale si spirituale, ca o placa turnata si ca o punte de confluenta a civilizatiilor, nod important de comunicare intre Orient si Occident.

Cele mai vechi urme de vietuire umana, din indelunga perioada a pietrei cioplite,paleoliticul , au fost descoperite in nordul orasului, la Mamaia- Sat si la Peninsula. In urma cu multe mii de ani, intr-un spatiu geografic bogat in resurse, viata oamenilor primitivi s-a putut dezvolta gratie ocupatiilor lor preponderente, vanatoarea si pescuitul. S-a facut trecerea de la uneltele de piatra cioplite la cele slefuite, superioare ca eficienta si varietate, atestate mai ales in arealul cuturii neolitice Hamangia (4200 - 37000 a. Chr.). Perioada eneolitica transpare prin obiecte caracteristice culturii Gumelnita , descoperite pe malul lacului Tabacariei (langa actualul cartier Tomis IV) si pe malul lacului Siutghiol. Scheletele umane, cu ,,ocru rosu", descoperite la Anadolchioi, se inscriu marilor restructurari etnice, indo-europenizante, care face trecerea decisiva la uneltele din metal : arama, bronzul, fierul. Intre 2400 - 1200 a. Chr., intr-un larg spatiu, din Carpati pana in Balcani, se formeaza marea etnie a tracilor, a caror ramura nordica, cea mai numeroasa si mai viguroasa, o reprezentau geto-dacii. Un depozit compus din 38 obiecte din bronz, de uz agricol, descoperit in urma unei excavatii in zona industriala a Constantei, este databil in ultima parte a epocii bronzului si prima parte a epocii fierului, Hallstatt. Trecerea la agricultura, ca ocupatie preponderenta, implica viata sedentara, aparitia si dezvoltarea unor asezari stabile, inclusiv a unui nivel superior de organizare socio- economica. In secolele VII - Vi a. Chr., traco-getii de pe litoralul vest-pontic sunt purtatorii unei culturi proprii, cu indeletniciri apte sa-i faca parteneri in relatiile cu corabierii si negustorii eleni. Acestia, dornici de castiguri si in cautare de locuri manoase, intra in contact cu aristocratia autohtona care se arata receptiva la schimburile comerciale. Dupa tatonari si contacte benefice cu populatia locala, negustorii eleni intemeiaza cunoscutele apoikiai (colonii) la Histria, in anul celei de-a XXXI -a Olimpiade (657 a. Chr.), La Callatis (Mangalia de azi), in secolul VI, la Tomis (sec.VI) si in alte puncte litorale favorabile lor. Cercetarile arheologice au dovedit preexistenta unor asezari traco-gete in perimetrul Histriei, existenta anterioara la Callatis a unei asezari getice, cunoscuta de Plinius cel Batran cu numele de Acervatis sau Acerbatis . La Tomis, sapaturile arheologice dintre anii 1971 - 1974 au surprins prezenta locuintelor de tip bordei sau semibordei legate de fazele de inceput ale asezarii si care pot fi atribuite atat getilor bastinasi cat si grecilor nou-veniti. Astfel de locuinte le intalnim atat in mediul colonial de la Histria, Berezan, Olbia, Pantikapaion, cat si in teritoriu, la Tariverde, Sarinasuf si in zona Bugului inferior.

Descoperirile de la Tomis s-au facut in zona de la parcul Catedralei, deci in imediata apropiere a vadului maritim si comercial. Alte descoperiri din zona peninsulara - intre care citam un numar mare de varfuri de sageti de bronz cu valoare premonetara si ambalaje amforice de Chios si Lesbos - sustin ideea infiintarii aici de catre primii colonisti veniti din Milet a unui important emporion sau factori comerciali. Daca Histria si Callatisul au avut o evolutie relativ rapida, Tomis va evolua mai incet. Documentele din secolele VI-IV a. Chr. nu mentioneaza Tomisul, asa ca eventuala sa includere in Liga deliana (468 a. Chr.) nu ne este atestata. Nu stim ce a determinat aceasta dezvoltare inceata, in schimb nu putem aprecia cauzele afirmarii sale in plan economic si cultural in epoca elenistica, atunci cand orasul dobandeste tot mai mult aspectele unei adevarate polis . In timp ce Histria dadea semne de criza (i se impotmoleau golful si portul), Tomisul constituia un vad maritim mai sigur, mai propice, Pe de alta parte, puterea economica a sa se vedea a fi mult mai larga, de vreme ce nu se intemeia doar pe satele din teritoriul sau rural (chora), cum erau, de exemplu, cel de la Tariverde pentru Histria sau cel de la Albesti pentru Callatis. La Dunare se ridicase Axiopolis (Cernavoda), de unde se trimiteau la Tomis, bogatiile cerealiere, animaliere etc. din Campia Romana a daco-geilor. Un eveniment din anul 260 a. Chr., relatat de istoricul Memnon din Heracleea Pontica , atesta importanta Tomisului, disputat pe de-o parte de Histria si Callatis, coalizate, pe de alta de Bizant, vestitul oras de pe tarmul Hellespontului, caree tinea sa-si afirme si aici hegemonia. Sau, cum spunea Memnon insusi, bizantinii au pornit un razboi ,,impotriva

Fisiere in arhiva (1):

  • Istoria Orasului Constanta.doc