Zvonurile și bârfele

Termenul de zvon provine inca din Roma antica,atunci cind semnificatia sa era de reputatie sau faima,fiind considerat in acea vreme o unealta a justitiei,alaturi de juraminte,martori si inscrisuri ofociale.

Cu totul alta semnificatie are astazi termenul de zvon si de birfe.

Primul care a analizat zvonul din punct de vedere ştiinţific a fost americanul Robert H. Knapp care în 1944 într-un studiu numit. O psihologie a zvonului definea zvonul ca fiind o informaţie difuzată public despre un subiect de actualitate, fară a fi verificată. Knapp a identificat trei caracteristici ale zvonului :

1. O manieră specială de transmitere : de la om la om, pe care orală

2. O funcţie proprie de satisfacere a nevoilor

3. Un conţinut informaţional

Leo Postman si Gordon Allport(psihologi americani) au încercat desemenea definirea zvonului, pe baza unui experiment făcut în 1947. Experimentul presupunea retransmiterea unei informaţii pe cale orală în rândul a şapte subiecţi.

Experimentul realizat de Gordon W. Allport şi Leo J.:

Au prezentat un tablou care înfăţişa o întâmplare dramatică. Un subiect de experiment povesteşte ceea ce se vede în tablou. Sunt menţionate 20 de detalii. Apoi subiecţii de experiment repovestesc unii altora conţinutul tabloului. După mai multe retransmisii, s-a constatat o distorsiune puternică a conţinutului mesajului (primei povestiri), datorită reducţiei, accentuării şi asimilării (leveling, sharpening, and assimilation), întocmai cum se întâmplă în procesele de percepţie şi memorare. Reducerea mesajului, accenturea unor elemente de conţinut şi asimilarea evenimentelor - iata legile zvonurilor.

Zvonul tot urmeaza o lege

Astfel au demonstrat ca circulind zvonurile devin din ce in ce mai condensate,mesajele contin tot mai putine cuvinte,numarul detaliilor retinute este din ce in ce mai mic.In experiment ca si in viata de zi cu zi ,retransmiterea mesajelor modifica subsanta lor.

Cei doi cercetători au ajuns la două concluzii majore :

1. după 6-7 retransmiteri 70% din informaţie este pierdută.

2. partea cea mai importantă este pierdută după primele retransmiteri. Pe baza acestui experiment cei doi au putut trasa 3 reguli definitorii pentru zvon :

Des se intimpla ca oamenii sa nu faca diferenta inntre zvonuri si birfe punindule pe ambele pe acelasi cintar

Cum am mai apreciat zvonul este o informative neverificata pe cind birfa nu are ca principale victime personajele din lumea mondena, ci si pe vecinul de vizavi, colegul de serviciu, prietenii sau rudele. Tendinta catre discutiile de acest fel a fost analizata de psihologii italieni, care au ajuns la concluzia ca barfele sunt, de cele mai multe ori, manifestarile unei personalitati problematice.

Barfa se naste din dorinta fiecaruia de a abate atentia de la sine catre ceilalti", in plus, discutiile despre altii ne fac sa ne detasam de lucrurile care ne fac sa ne simtim inferiori.

Se pune totusi intrebarea ,, De ce s-a ajuns ca zvonurile si birfele sa se asimileze itr-atit de bine in societate ca sa fie parte integrala a vietii umane.?”

Cit de mult nu am sustine ca noi nu receptionam la birfe oricum suntem implicati.Birfim orice Culoarea sacoului colegului, tunsoarea subordonatei, tinuta neglijenta colaboratorului. Birfim pe oricine. Pe sotia prietenului, pe prietena varului, pe sora cumnatei.

Uneori, pentru ca vrem sa ne simtim bine. Alteori, din rautate si din convingerea ca

disconfortul altuia înseamna un atu al nostru. Psihologul Florentin Palada explica manifestarile birfei pe considerentul unei nevoi psihologice. „Exista în profilul nostru nevoia umana, pentru ca ai învatat de mic sa nu-i arati cuiva direct ca îl urasti, ca îl invidiezi, ca te simti inferior si atunci o faci în alt context unde, de fapt, cau si acceptarea acestor trairi, sa fii înteles si sa ti se dea dreptate, astepti din partea celuilalt sa faca tot ceea ce tu nu poti sa faci, sa-ti accepti ura si neputinta. Este o descarcare a tensiunii pe care o simti în interior.”

Ca sa conchidem discursul specialistului, birfa este o nevoie psihologica. si va ramine asa, atita cit nu vom putea întelege ca ceea ce nu ne place are semn minus si este o acumulare energetica interna, fara impuls exterior. Gindurile negre, în recuzita carora intra si birfa, sunt in interior si niciodata în exterior.

De altfel nu trebuie confundate aceste doua elemente punctual lor comun fiind doar