Arhitecura Manastirii Sfantul Ilie

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Arhitecura Manastirii Sfantul Ilie.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 24 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Arhitectura

Extras din document

Capitol 1. Arhitecura Mănăstirii „Sfântul Ilie”

Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie” are un stil arhitectural muntenesc-brâncovenesc iar în următoarele paragrafe voi descrie pe scurt despre aceste stiluri arhitecturale.

Stilul brâncovenesc sau muntenesc este rezultat al evoluției artistice și culturale din prima jumătate a secolului al XVII-lea. Construit pe o bază românească cu o tradiție nu foarte conturată.Gustul barochizant al vremii și influența eleganței renașteri târzii, suprapuse elementului național au dus la construirea unui stil ecletic cu statut derizoriu. În definitiv, stilul brâncovenesc este un grup de lăcașuri de cult făcute mai mult sau mai puțin de aceleași echipe de meșteri (sau în maniera primelor echipe, care au scris pagina fondatoare a “stilului”), după indicațiile sau opțiunile voievodului, pe un teritoriu limitat și într-o perioadă relativ scurtă de timp. Prestigiul peste timp al acestui stil îi dă un aer de seriozitate funciară, rezultată din savanta premeditare a componentelor aduse împrenuă și a rețetei împreunării de renaștere italiană, materiale locale și tehnică combinatorie a meșterilor se datorează în mare măsură redescoperirii sale ca “stil național”. Cât despre națiune, ea va mai avea de așteptat două secole ca să fie conceptualizată, necum să mai aibă și influențe atât de drastice asupra artelor și a artiștilor cutărei națiuni”.

Stilul brâncovenesc este asociat din inerție cu numele domnitorului Constatin Brâncoveanu, care a domnit în perioada 1688-1714 în Țara Românească, îi este doar parțial tributar. Acest stil, s-a născut dintr-o evoluție firească a artelor din ultimele decenii cărora li s-au suprapus diferite influențe externe.

Una dintre trăsăturile fundamentale stilului brâncovenesc este importanța deosebită pe care o acordă ornamentului. Ornamentul pare a fi orientat: spre deosebire de celelalte elemente ale operei arhitectură, el trebuie să fie distribuit mai ales în zonele de vizibilitate maximă, acolo unde poate fi perceput și decodat, tinzând așadar spre exterior. Opera de arhitectură brâncovenească este decorată și în zonele cu vizibilitate redusă, chiar și în zonele practic inaccesibile privirii curente. Nevoia de ornament vine din nevoia de aliniere cu alte culturi, din predispoziția generală spre baroc.

Decorul poate fi sculptat în piatră (decoruri florale) sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc (motive de inspirație orientală).

O altă caracteristică a arhitecturii brâncovenești este predispoziția pentru logii, foișoare, galerii și pridvoare - idee preluată de la arhitectura Renașterii sau de la reședințele princiare de la Constantinopol. Acestea contribuie la monumentalitatea formelor, sub o înfățișare sofisticată și bine ordonată, care să se impună de la distanță. Atât construirea spațiului sacru, cât și cea a spațiului privat se fundamentează pe aceleași idei estetice.

Exemple de ornamente:

Img. 1. Coloana cu capitel sculptat

Img.2. Vulturul bicefal(emblema Cantacuzinilor)

Img.3. Vulturul cu crucea în cioc (emblema Brâncovenilor)

Img.4. Lujeri cu frunze de viță și struguri

1.1. Așezarea Mănăstirii „Sfântul Ilie”

Municipuiul Toplița este situat în partea de nord a județului Harghita, pe cursul superior al râului Mureș, în nordul deprsiunii Giurgeului din Carpații Orientali. Deasemenea municipiul Toplița este înconjurat de masivele Gurghiu și Călimani, la 32 km de Gheorghieni, la o altitudine de 652 m. Traseele rutiere ce il străbat sunt DN 12 și DN 15.

Un aspect important este acela că, istoria Topliței, ca și al celorlalte comunități românești din județul Harghita, este strâns legată de istoria uni popor romanic, plămădit în vatra vechii Dacii, numeroasele vestigii, descoperiri arheologice și cetăți venind astăzi să acestă afirmație.

Începând cu a 2-a jumătate a secolului al II-le, județul Covasna aparținea provinciei Dacia Traiană a Imperiului Roman, Zona Toplița-Gheorghieni-Miercurea Ciuc a continuat să fie locuită de populația dacilor liberi, prin teritoriul județului Harghita trecea limesul de est al Daciei Romane.

Localitatea Toplița a reținut atenția numeroșilor cercetători și se pot spune lucruri multe despre acesta plecând de la documentele jurnalistice și arhivistice pentru a ne putea apropia de profilul spiritual șinistoric al uneia dintre cele mai interesante localități transilvăne. Numele localități Toplița rămâne înscris în istoria națională prin cei trei ezponenți ai săi: preot-învățător-credincioși, care s-au aflat în monumentele mai importanteale ale mișcării naționale a românilor din Transilvania și cu deosebire în Mișcarea Memorandistă. Un merit deosebit a revenit tinerei genarații, din rândul căreia trebuie menționat tânărul toplițian Elie (Miron) Cristea, viitor Patriarh al României, care s-a implicat în Mișcarea Memorandistă, Congresul studențesc de la Constanța în 1894 cu multa responabilitate, contribuind la solidarizarea opiniei publice, alături de ceilalți studenți români, care activau în universitățile europene și în secțiile Ligii Culturale.

Istoria bisericilor românești și a mănăstirii „Sfântul Proroc Ilie” reperezintă un prilej de cunoaștere a unor aspecte ale trecutului românesc încărcat de spiritualiate și istorie vie a însăși localității Toplița și a satelor românești din împrejurimi. Lăcașurile de cult ale localității, cu excepția Mănăstirii Moglănești înalțată în anul 1658, sunt atestate documentar încă din secolul al XVIII-lea, dar ele erau cu mult mai vechi. Din „limba vie” a documentelor putem afla că o biserică ortodoxă din lemn „ Sfântul Nicolae”, cu o arhitectură deosebită a fost construită la 1791, iar la 1903 a fost donată parohiei Gălăuțaș. În ea a fost botezat primul Patriarh al României, Elie Miron Cristea. La 1866, în Toplița a fost pusă piatra de temelie a unei biserici noi și mari de însuși Mitropolitul Andrei Șaguna. Deși a întâmpinat numeroase piedici ale autorităților și de asemenea greutăți materiale, prin intervențiile personale și sprijinul toplițianului Elie Miron Cristea, pe vremea aceea protopop la Sibiu, costrucția bisericii va fi închiată șa 1903 și sfințită de mitropolitul Ioan Mețianu. Tradiția sfântă a spiritualității românești, care s-a manifestat permanent pe aceste plaiuri strămoșești din inima țării va fi continuată prin întemeierea așezământului monahal „ Sfântul Proroc Ilie” de către însuși Patriarhul României, cel acre a cunoscut și a susținut permanent nevoile spirituale și naționale ale românilor din zona natală.

Fisiere in arhiva (1):

  • Arhitecura Manastirii Sfantul Ilie.docx