Art Nouveau

“Fie ca e vorba de creatiile artistilor germani , austrieci sau olandezi , noi eram cu totii mult mai legati decat banuiam de un fel de romantism care nu ne permitea inca sa consideram forma ca ornament “. Henri van de Velde

Se considera ca Art nouveau a reprezentat in principal o reactie naturala fata de revolutia industriala. Cei care doreau sa adopte acest stil trebuiau sa fie inainte de orice foarte buni artizani, in opozitie totala cu productia de masa realizata de masini, obiectele realizate de acesta fiind accesibile oricui. Lucrarile Art nouveau erau destinate din start doar celor bogati, elitei care isi permitea preturi impresionante.

Art nouveau isi are originile in Anglia in miscarea Arts and Crafts, cel mai important reprezentant britanic al noului curent fiind considerat Aubrey Vincent Beardsley. Termenul Art nouveau a aparut in Franta in urma unei simple idei publicitare. Samuel Bing, un dealer de arta, a deschis un nou magazin in Paris, numindu-l "La Maison de l'Art Nouveau" (Casa artei noi), fara sa stie ca avea sa faca istorie.

Prin dorinta de a o rupe cu eclectismul si cu stilurile istorice anacronice si de a crea un stil nou , prin dorinta de a introduce mai multa functionalitate si logica in planul constructiilor , prin incercarea de a crea un nou décor pentru viata moderna si de a integra arta in viata sociala , curentul Art nouveau a jucat un rol pozitiv. Dar el nu facea decat sa inlocuiasca un décor prin altul; continua sa se opuna industrializarii; folosea fierul fierul in scopuri pur decorative; se lipsea de imensele posibilitati tehnice ale noilor structuri; prefera sa se ocupe de reanvierea unor metode artistice pe jumatate moarte si fara viitor , in loc sa creeze noi legaturi intre structura si décor , intre arta si industrie. Reantoarcerea sa la natura era de fapt o fuga din fata realitatii industriale , o retragere intr-un univers idilic , mic burghez , in dorinta de a mentine , in fata presiunii mediului industrial , defuncta lume tihnita a “sfarsitului de secol” .

Definirea stilului

Conceptia formei: linia asimetrica care se termina printr-o miscare ca de bici , incarcata parca de energie , constituie principala caracteristica a stilului art nouveau. Intodeauna vie , in permanenta miscare ornamentul apare echilibrat. Privind mai in adancime poate fi remarcata incercarea de a stapani miscarea prin intermediul unei armonii bine definite. Caracteristica cea mai importanta a decoratiei este capacitatea sa de a evidentia forma si apoi de a contopi atat obiectul cat si ornamentul lui intr-o entitate organica: scopul devine astfel unitatea si sinteza. Exista mai multe stiluri art nouveau. Stilul abstarct si structural simbolic se gaseste in sfera culturala franco-belgiana(decoratia executata de Guimard pentru Metro). Stilul floral si organic se gaseste la Nancy(Emile Gallé s-a prezentat la expozitia de la Paris din 1900 cu o masa de lucru cu machetarie din diferite esente). Conceptia liniara, bidimensionala si simbolica a atins culmile prin scoala de la Glasgow(detaliile de ornament amintesc muguri stilizati ori boabe de fasole, se introduc siluete feminine dezinvolte , invaluite in conturul unor picaturi de lacrimi care cad ori se circumscriu unor tipare liniare.

Teoriile estetice ale timpului

Cautatrea unitatii in arta: una din ideile ce reveneau cu insistenta in cercurile care dezbateau sistematic problemele artistice ale epoci era dorinta de reannoire a artei decorative prin promovarea unor cooperari mai apropiate intre artist si artizan;

Artizanatul fata de masina: fireste ca artistul trebuie sa-si aduca contributia la rezolvarea problemelor ridicate de arta aplicata dar se nastea problema daca prin firea sa artistul era dotat sa rezolve problemele industriei;

Miscarea reformei: art nouveau respingea cu desavarsire decoratia interioara de la sfarsitul sec. XIX. Camerele intunecoase intesate de mobila urmau sa fie inlocuite cu un interior simplu, luminos, in care unitatea stilistica a detaliilor si a intregului constituia un element esential. Mobilierul era adaptat cu grija interiorului, dupa cum vedem in opera lui Mackintosh, Van de Velde si Hoffmann. Forma plianta, rotunda si inchisa contrasteaza cu forma unghiulara si deschisa. Forma tridimensionala si iluzionara a facut loc unei conceptii bidimensionale simplificate si stilizate. Principiul ornamental care sta la temelia curentului art nouveau era faptul ca ornamentul isi avea propria valoare intrinseca. Cele trei idei principale care formeaza stilul art nouveau sunt: principiul valorii intrinseci a liniei, puterea organica a plantelor si simbolul structural.