Arta Evului Mediu

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Arta Evului Mediu.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 11 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Arta

Extras din document

Pe urmele lui Dracula

Basmele au nevoie de haloul lor, asa cum s-au nascut. Doreste cineva sa-i schimbe destinul Albei ca Zapada? Lumea de azi are destule resurse pentru a-si produce propriile povesti, caci fantasmele din mintea omului nu se vor epuiza niciodata. Cat despre cele vechi, ele au puterea magica de a intineri cu fiecare generatie. E clar ca nimeni nu se va plictisi de nemaipomenitul Dracula, acest vampir romantic, cand sangeros, cand singuratec si tanjind dupa iubire, care bantuie prin lume de cand parintele sau, irlandezul Bram Stocker, il strecura, in 1897, intr-un roman. Strania faptura a avut forta sa iasa din acele pagini, sa treaca pragul filmelor, al casetelor video si mai cu seama al calatoriilor. Soarta ii incepea si se sfarsea aici, intr-o trecatoare a Carpatilor - Pasul Bargau - in Romania, si merita, fireste, sa vii de la capatul Pamantului ca sa vezi locurile cu ochii tai, asa cum te duci sa contempli casa Julietei si a lui Romeo sau carciuma unde se spune ca mai dainuie umbra vrajitorului Faust

Va fi intotdeauna fascinat sa cauti, sa umbli prin locurile celui care a capatat o faima atat de irezistibila. Cel care domnea pe vremea cand Henric al VI-lea si englezii se luptau in razboiul celor doua roze, cand in Ungaria era pe tron marele rege de origine romana Matei Corvin, cand sultanul Mahomed al II-lea infiora cu ostile lui Europa crestina. A batut, in lung si-n lat, ca putini alti voievozi, provinciile istorice romanesti. Poate fi intalnit, si nu-i neaparat o figura de stil, acolo unde nu te astepti. Acest Ev Mediu, cu umbra celui pe care cronicile i l-au recomandat drept prototip pentru un erou de carte lui Stocker, isi are fantomele lui in multe locuri: orasul - burg Sighisoara, unde exista casa in care se nastea Vlad Tepes; Bucurestiul, capitala Romaniei, care pastreaza drept act de nastere un document din 1459, emis de domnitorul ce-si avea aici resedinta, cu ruinele ce pot fi vazute si azi intr-un colt misterios al orasului, cetatea poienari, in varf de munte, pe care a refacut-o ca important punct strategic, orasul Targoviste, unde a macelarit boieri necredinciosi, Sibiul, alt burg transilvanean, ca si castelul Bran, din preajma orasului Brasov, pe unde si-a facut simtita trecerea in incursiuni navalnice.

Se spune ca ar avea mormantul la Snagov, unde o biserica, ridicata pe o insula in mijlocul unui mare lac, pastreaza misterul unor ascunzatori subterane. Oare asemenea amanunte ii vor schimba calatorului sosit pe aceste meleaguri imaginea despre "idealul" Dracula? Nu avem voie sa ne hazardam intr-un raspuns ferm. Fiecare este proprietarul unic si suveran al fantasmelor sale. Majoritatea "draculistilor" care au urmat astfel de trasee in Romania, pe urmele vampirului, au declarat ca au descoperit in cele din urma o tara cu peisaje frumoase, cu oameni interesanti, cu obiceiuri taranesti si legende care ar merita o multime de romane de suspans. Am lasat inadins la urma Pasul Bargaului. Acolo, unde, intr-un peisaj grandiose, se face trecerea din tinutul Bistritei (va amintiti de celebrul han "Coroana de Aur"?!) spre cel al Moldovei, un hotel evoca azi umbra castelului in care vampirul a fost ucis si vraja s-a rupt - cel putin pentru sfarsitul unei carti. Iarna, zapada sticleste aici cu lungi reflexe violacee, sugerand trecerea tragicei fapturi spre noi aventuri. Vara, puzderia de flori de camp te fac sa te intrebi cat de mare este pasul ce desparte taramul visului si misterului de cel al realitatii. Se pare ca, uneori, el se poate rezuma doar la o simpla incheiere de pleoape

Arta Bisericeasca in evul mediu

Intemeierea statelor medievale romanesti, ca si organizarea cononica a Bisericii Ortodoxe din fiecare provincie, a dus la dezvoltarea unei arte romanesti, de factura bizantina, pe care s-au grefat elemente de arta populara ori anumite elemente ale artei apusene, ajungandu-se la o creatie noua, cu trasaturi proprii, la o arta specific romaneasca.

In ce priveste arhitectura, in Tara Romaneasca si Moldova s-au ridicat o serie de biserici in asa numitul “plan treflat”, in varianta “triconcului”, de origine bizantino-sud-dunareana. In mare, bisericile construite in acest plan urmeaza impartirea traditionala a bisericilor de rit bizantin ortodox: pronaos – de regula patrat, - naos, cu doua abside laterale, iar in mijloc se ridica o turla, - si absida altarului, spre rasarit. Acestui tip ii apartin bisericile manastirilor Vodita, Tismana si Cozia, din a doua jumatate a secolului XIV, cea din urma situandu-se printre cele mai de seama creatii arhitectonice din intreg sud-estul european, servind ca model pentru o buna parte din bisericile de mai tirziu.

Biserica Sf. Nicolae (domneasca) din Curtea de Arges – de la mijlocul secolului XIV – este conceputa dupa planul “in cruce greaca inscrisa”, creatie a arhitecturii bizantine din epoca Comneinilor, un monument exceptional sub raport artistic.

In Moldova, biserica Sf. Nicolae din Radauti, ctitoria lui Bogdan I (c. 1359-1365), are planul unui edificiu romanic, basilical, unic in arhitectura moldoveneasca, fara turla. Biserica Sf. Treime din Siret, din aceeasi perioada, introduce Moldova planul triconc, probabil prin mijlocirea Tarii Romanesti, avand si o bogata decoratie extrerioara.

In timpul lui Stefan cel Mare (1457-1504) traditiile constructive moldovenesti, ale caror inceputuri se intalnesc in aceste doua biserici, ca si solutiile noi introduse sub Alexandru cel Bun (1400-1432), au fost preluate si amplificate. Este adevarat ca unele biserici – mai ales satesti – urmeaza planul simplu al celei din Radauti. Dar tipul predomanant este cel ticonc, inaugurat de Sf. Treime din Siret, caruia i s-au adaugat o serie de elemente noi. De pilda, la biserica manastirii Putna, prima ctitorie a domnitorului, s-a introdus un spatiu funerar intre naos si pronaos, numit gropnita (necropola), element neintalnit in lumea ortodoxa, care va fi preluat la Neamt, Dobrovat si la multe biserici din secolul al XVI-lea. Naosul, pronaosul si gropnita, - unde exista -, sunt despartite intre ele prin ziduri groase, strapunse de o usa. Toate bisericile au o turla zvelta pe naos, cilindrica in interior, iar in exterior cu 8,12 sau 16 laturi, asezate de regula, pe o baza dubla, stelata. Aproape toate bisericile lui Stefan au o bogata decoratie exterioara (firide, arcade, ocnite, discuri smaltuite), avand si unele elemente gotice (contraforti, ferestre in chenare gotice etc.). rezulta ca la fondul arhitectonic bizantino-balcanic, prelucrat in spirit autohton, s-au adaugat unele elemente din arta gotica sau din cea populara, ajungandu-se astfel la un stil propriu, cunoscut sub numele de “stilul moldovenesc”. Operele reprezentative ale epocii lui Stefan cel Mare au exercatat o puternica influenta asupra arhitecturii din secolele urmatoare.

Fisiere in arhiva (1):

  • Arta Evului Mediu.doc