Artele la 1848

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Artele la 1848.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 6 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Arta

Extras din document

Arta revoluaiei de la 1848, sub diferitele sale aspecte, a reflectat noile idealuri æi realitaai revoluaionare; in sculptura, muzica, arhitectura, revoluaia de la 1848 poate fi urmarita sub aspectele ei cele mai importante. Astfel se explica de ce, intr-un timp atat de scurt cat a ainut regimul revoluaionar in Muntenia, au fost cultivate toate genurile æi au aparut realizari la care arta din epocile anterioare nu ajunsese.

Pictura.

Artistul care æi-a legat numele de aspiraaiile poporului pentru epoca de dupa 1848 a fost Theodor Aman, pictor de referinaa al romanilor(1831-1891).

Aman æi-a petrecut copilaria la Craiova, unde a urmat cursurile colegiului local; aici a avut ca profesor pe pictorul Constantin Lecca. A urmat apoi la Sf. Sava din Bucureæti, de unde s-a intors la Craiova pentru a participa la revoluaia din 1848. In 1851 a plecat la Paris, unde a avut buni profesori, de la care æi-a insuæit desenul æi studiul compoziaiei istorice.

Printre primele opere expuse la Paris, se afla un autoportret la care se vede influenaa lui Courbet. Puain mai inainte executase Cea din urma noapte a lui Mihai Viteazul, care a deschis seria unor creaaii artistice legate de evenimentele istorice. Dupa o calatorie la Constantinopol, s-a intors in 1858 in aara cu un renume caætigat. El a realizat tablourile Unirea Principatelor, Hora Unirii la Craiova opere in care iæi manifesta credinaele sale patriotice. In timpul domniei lui Cuza a executat alte tablouri istorice, cu scene din trecutul de lupta al poporului roman impotriva turcilor, ecou al dorinaei de libertate. O interesanta compoziaie este tabloul care prezinta alegerea lui Cuza, document veridic; de asemenea este viu portretul lui Tudor Vladimirescu. 25251zic28nhc1d

Cum pe acea vreme aaranii preocupau pe artiætii inaintaai, Aman i-a infaaiæat in mai multe figuri æi compoziaii; mai aproape de realitate a tratat acest subiect in cateva gravuri de dupa epoca lui Cuza. Anii din urma ai vieaii lui Aman au fost plini de amaraciune; el a criticat poziaia regelui, care adusese pe arhitectul francez Lecompte de Noüy, care, in nepriceperea sa, distrugea monumentele naaionale. Atitudinea sa protestatara faaa de conducerea aarii a revarsat-o intr-un tablou neterminat, Boierii surprinæi la ospaa de trimiæii lui Vlad Åepeæ.

Iniaiatorul Æcolii de belle-arte æi al Pinacotecii de la Iaæi, Gh. Panaiteanu-Bardasare, infocat unionist, a fost un pictor influenaat de academismul insuæit pe vremea studiilor sale la Paris. Cunoscute sunt cateva tablouri reprezentand figuri pline de sentimentalism æi cateva portrete de contemporani.

Bogat in activitatea sa artistica a fost Gheorghe Tattarescu( 1818 - 1894 ). S-a facut cunoscut ca pictor religios, decorand numeroase biserici din diferite colauri ale aarii æi contribuind la procesul de laicizare a acestei arte arhaizante. Pentru cunoaæterea mai justa a acestui gen, Tattarescu a intreprins in 1884 o calatorie in Rusia, care a avut un rezultat fericit: decorarea Mitropoliei din Iaæi. A lasat un bun manual de pictura, valoros pentru vremea sa.

Subiectul alegoric al unirii este foarte frecvent. Printre cele mai importante lucrari sunt: Unirea Principatelor, de Szathmary; Unirea Principatelor dedicata Naaiunii moldo- romane, de Gh. Tattarescu; cateva litografii ale lui Wenrich. Se fac æi scene istorice cu aluzii la actualitate sau luate direct din actualitate: Intalnirea stindardului lui Ætefan cel Mare cu al lui Mihai Bravu la Socola de Al. Asaki; La legi noi, oameni noi de Szathmary. Unirea a trezit sentimente artistice æi la oamenii din popor, cum este cazul cu acel meæter necunoscut care a realizat steagul breslei barbierilor in 1859. ih251z5228nhhc

Dintre artele aplicate, grafica ilustrarii de carai sau de foi volante a jucat un rol important, popularizand ideile æi acaiunile de seama din perioada Unirii æi reformele lui Cuza. Intre litografi, un prim loc l-a ocupat Carol Popp de Szathmary, care a facut portretul domnitorului in picioare æi cel al Doamnei Elena intr-un somptuos costum de gala. Szathmary, originar din Cluj, æi cu studii la Budapesta æi Viena, a fost cel mai asiduu gravor æi desenator, fara sa ajunga insa la o arta superioara, aæa cum s-a intamplat cu acuarelele sale de deosebit talent. S-a integrat idealurilor politice ale vremii, cum se vede æi dintr-o serie de alegorii privind Unirea.

Cunoscuta a fost æi activitatea de litograf a lui D. Papazoglu; lui se datoresc un portret al lui Cuza, editat de Lemercier din Paris, æi trei litografii reprezentand scene importante din domnia lui Cuza, lucrate academic æi fara viaaa, dar importante documente istorice.

Un gen nou, caricatura, æi-a facut apariaia in toate cele trei provincii romaneæti, cu tema comuna a combaterii duæmanilor Unirii. Caricaturiætii - printre care polonezul Dembiaki - lucrau la ziare, cum au fost Nichipercea al lui N. T. Oraæanu æi Bondarul, situate pe poziaii inaintate in anii Unirii; Umoristul la Arad æi apoi la Gherla; Aghiuaa, ziarul lui Haædeu; Ghimpele, in care se ataca dinastia sau paæoptiætii tradatori ai cauzei revoluaionare.

S-a trecut acum la realizarea unui vechi deziderat: infinaarea de æcoli superioare de invaaamant artistic. Mai intai la Iaæi, in 1860, a fost inaugurata Æcoala de belle-arte de insuæi domnitorul; la Bucureæti, datorita lui Aman æi Tattarescu, o æcoala similara s-a deschis in 1864. Paralel cu infiinaarea æcolilor s-au organizat pinacoteci, in care s-au expus tablouri din vechi colecaii sau din operele pictorilor in viaaa.

Inca un fapt nou, devenit caracteristic pentru artele plastice, l-a constituit apariaia expoziaiilor artiætilor in viaaa, dintre care cea dintai a avut loc in 1864; ele au jucat un rol important in educarea artistica a maselor. Acum perioada de cautare a incetat; operele care oglindeau nazuinaele maselor erau tot mai iubite de popor. Artistul iæi avea locul sau bine precizat in societate, dar trebuia sa lupte din rasputeri ca sa æi-l menaina.

Fisiere in arhiva (1):

  • Artele la 1848.doc