Egiptul Antic

Arta egipteană impresionează în primul rând prin surprinzătoarea modernitate. Îl impresionează mai puţin pe contemplatorul cu preferinţe pentru estetica barocă, romanică sau realistă; în schimb îl va entuziasma pe devotatul artei clasice.

Căci arta egipteană este o artă de mare demnitate şi distincţie. Este ermetică, închisă oricăror sugestii venite din partea artei altor ţări , păstrând un aer de profundă solitudine. Nu ţine deloc să emoţioneze, este cea mai impersonală din întreaga arie culturală antică orientală (E. Faure). Afişând o vizibilă mândrie, este profund umană tocmai prin marea ei simplitate. Viaţa ei se comunică privitorului direct şi net, din gestul natural şi din atitudinea exactă a personajului uman reprezentat. Un personaj a cărei rigiditate creată de poza sa solemnă, convenţională nu deranjează.

Totul în arta egipteană este dictat de ideea continuării existenţei de după moarte. Ideea "lumii de dincolo" va fi aceea în funcţie de care şi în jurul căreia se va organiza aproape întreaga artă egipteană .

In Egipt exista aproximativ 70 piramide, de forme si dimensiuni diferite, si se descopera mereu asemenea monumente, ingropate, in nisip. Piramidele egiptene sunt amplasate pe malul stang al Nilului, pe marginea de rasarit a platoului Libiei, care se intinde intre campia roditoare a fluviului si desert. Pe o lungime de aproape 30Km, de la nord spre sud, ele se gasesc stranse in sase grupe: Abu Roach, Gizeh, Zaniet-el-Arian, Abusir, Sakkarah (piramida in trepte) si Duhsur (piramida cu muchiile frante). Apropierea de Nil a inlesnit mult, cum vom vedea, constructia piramidelor.

Imensele constructii au o vechime de peste 4500 de ani, cea mai mare dintre piramide fiind considerata si azi cel mai mare edificiu cladit vreodata. Piramidele lui Keops, Kefren si Mikerinos au fost ridicate intre anii 2700 - 2500 inainte de Hristos, langa vechea capitala egipteana Memphis, in cinstea celor trei faraoni egipteni carora le poarta numele. Desi au fost studiate indelung in ultimii doua sute de ani de arheologi din toata lumea, piramidele de la Giseh nasc si in zilele noastre o multime de intrebari pline de mister: De ce au fost construite? Cine le-a construit?

"Pyramis" este un cuvânt grecesc şi reprezintă numele unei turte din făină de grâu care avea formă ţuguiată. Piramidele sunt, in general, monumente de dimensiuni variabile si care se apropie mai mult sau mai putin de piramida geometrica. Exista si piramide cu trepte, cu muchii frante etc. Elea au fost ridicate in virtutea unor stravechi rituri religioase – indeosebi funerare – si s-au gasit aproape pe tot globul. In afara de cele din Egipt si Nubia, exista piramide asiriene, etrusce si mexicane ; se gasesc si piramide si in Persia, India, precum si in arhipeleagul Marinelor, in insulele Rota si Tinian.

Nilul, cel mai lung fluviu din lume – 6671Km fata de 2850Km cat are Dunarea, nu primeste , pe toata intinderea de la Khartum pana la varsare, pe o lungime de aproximativ 2100Km, decat un singur afluent, Atbara. Faptul ca Nilul strabate o regiune saraca in ploi, cu clima fierbinte – deci cu evaporari puternice – si mai ales vasta retea de irigatii, explica de ce, spre varsare, albia Nilului este mai ingusta decat la Khar-tum. Astfel, in dreptul orasului Cairo, latimea albiei nu trece de 500 – 800m , iar diferenta maxima de nivel a apelor nu este aproape dubla, iar diferentele de nivel ajung la 11,70m la Theba si 15m la Assuan. Aceste diferente de nivel faceau ca apele sa se reverse periodic, astfel ca intr-o perioada de aproximativ 3 luni pe an, ele ajungeau pana la poalele platoului arabic spre est si ale celui libian spre vest, deci pana langa piramide. Din cele mai vechi timpuri, revarsarile Nilului au fost o binefacere pentru populatie, care, cu un effort relativ redus, si-a putut astfel asigura permanent hrana. Pe de alta parte, apropierea apelor de platoul libiei si de Muntii Mokattam, spre est, a permis construirea mai usoara a piramidelor, si in special a Piramidei celei mari, alcatuita din piatra de Mokattam transportata pe apa.