Situația Actuală a Teatrelor din Republica Moldova

Teatrul si poezia sunt cele care i-au ajutat pe oameni sa traiasca si sa continuie.”

Vanessa Redgrave

Argument

Pentru evoluţia diacronică prin care trece societatea contemporana şi pentru conştiinţa culturala a epocii pe care o stăbatem, arta ocupă, fară îndoială, un loc privilegiat în spaţiul cultural pe arealul national. Situaţia de inflorire si prosperare pe care o deţinea, în generaţia anterioară, teatrul, o însumează astazi in niste parametri mai restrinsi, bucurindu-se de un public redus. Actorul trece astăzi, dacă nu în ochii marelui public, cel puţin în acei ai cunoscătorilor printr-o trezirea a gustului fata de arta, teatru, dramaturgie, o activitate productiva care duce la cizelarea personalitatii, fiind numit , drept cel mai de seamă Artist al Teatrului Contemporan.

Teatrul, în mantia sa de pilon al culturii , a reusit si reuseste sa receptioneze din cele mai vechi timpuri si pina astazi avalansele inspiratiei creatoare ale dramaturgilor, regizorilor, actorilor. Teatrul, prin menirea sa primara, este un formator , un modelator al valorilor, un trofeu al idealurilor perindate prin timp, un indice cultural al opiniei publice, un imbolt firesc a spiritelor actuale care vine sa extinda si sa planteze pe verticala in personalitatea individului patosul fata de cultura, arta si a tot ce este estetic.

Teatrele din Republica Moldova au in spatele sau o istorie frumoasă, pe alocuri zbuciumata, pe de alta parte fiind marcată de multiple realizări, o tradiție scenică afirmată si testate de timp, actori dedicati vocatiei și un public fidel. Trupele teatrale se află într-o continuu spirala a căutare de forme inedited și mijloace sau instrumente expresive, faind publicul cunoscut cu cele mai recente realizări în domeniul artei teatrale şi a dramaturgiei naţionale şi mondiale. Colectivele teatrale care au ca punct de inceput perioada postbelică, dar și după declararea independenței Republicii Moldova au jucat un rol deosebit de important , substanțial la tragerea clopotului in trezirea conștiinței naționale, renașterii tradițiilor și punerea in valoare a oazei strămoșești prin punea in scena a operelor dramaturgilor autohtoni.

1. Problema financiara

Desi ne-am obisnuit cu fapt ca cultura este lasata la coada, dovada fiind si stirile, reportajele culturale mereu sunt plasate in presa pe ultimile pagini, sau in cadrul unor dezbateri sau emisiuni tv se pune in discutie aspectul politic, social si foarte rar auzim si ceva despre cultura si toata aceasta poveste nostalgica vine: ori cultura déjà nu mai intereseaza pe nimeni fiind rasturnate si negate valorile secolului trecut , ori nivelul de intelegenta a consumatorului din R.Moldova este scazut?! Tinerii refuza cu drasticitate sa mearga la un teatru in schimb ei aleg cu usurinta si cu multa euforie sa mearga la un cinematograf sa vizioneze un film American intr-un stil sine- fiction. Si ma intreb o fi greseala pedagogilor care sunt busola formatoare de caracter, opinie, atitudine, preferinte care ar trebuie sa le infiltreze dragostea fata de frumos, ori o fi prea vinovata in difuzarea si promovarea prea putina a culturii nationale presa si audiovizualul.

In Monitorul Oficial al Republicii Moldova gasim sectiuni unde se vorbeste intr-o maniera savanta cu termeni din jurisprudenta a ceea ce inseamna cultura (teatru) si cum este ea administrata in actele oficiale .

Principiile fundamentale ale activităţii creatoare a teatrelor, circurilor şi organizaţiilor concertistice, modul de infiinţare, reorganizare, lichidare, finanţare şi administrare a lor este stabilit in Legea cu privire la teatre, circuri şi organizaţii concertistice nr. 1421-XV din 31.10.2002.

Adoptarea legii a avut scopul de a păstra tradiţiile autohtone şi autenticitatea culturii teatrale, dezvoltarea şi propagarea realizărilor artei spectacolului, susţinerea relaţiilor culturale interetnice, regionale şi internaţionale; asigurarea drepturilor cetăţenilor la libertatea de creaţie artistică, la participare in realizarea procesului artistic al teatrelor, circurilor şi organizaţiilor concertistice, asigurarea accesului la arta lor; asigurarea de garanţii legale pentru păstrarea sistemului instituţiilor de cultură (inclusive a instituţiilor de invăţămant de specialitate), municipale, departamentale, locale şi pentru dezvoltarea armonioasă a unor astfel de instituţii, indiferent de forma lor juridică de organizare şi de tipul de proprietate; crearea condiţiilor pentru descoperirea tinerelor talente, pentru completarea şi renovarea permanentă a personalului de creaţie al teatrelor, circurilor şi organizaţiilor concertistice; crearea cadrului legal pentru activitatea economico-financiară a instituţiilor publice de cultură şi artă, a unui sistem de protecţie socială a lucrătorilor din domeniu.