Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană

Referat
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Artă
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 27 în total
Cuvinte : 9660
Mărime: 68.81KB (arhivat)
Cost: 5 puncte
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE LITERE Departamentul de Studii Culturale Specializarea Studii Europene

Cuprins

Introducere 2

Valoarea estetică în raport cu valoarea economică în arta contemporană 2

Conceptul de Street Art 5

Conceptul de Graffiti în lume 7

FENOMENE SOCIALE ÎN CULTURA STRADALᾸ 10

Nume reprezentative în cultura Street Art 14

Graffiti în galerii 18

Graffiti: De vorbă cu writteri 19

Concluzii 24

Bibliografie 25

Extras din document

Introducere

Scopul acestui proiect este acela de a creea o privire de ansamblu asupra fenomenului declanșat de raportul dintre valoarea economică și valoarea estetică aflat în dezechilibru. Unul dintre Domeniile vizate de acestă discrepanță este acela al artei stradale, ramură a artei contemporane. Astfel, pentru a sublinia cât mai bine această problematică, vom aborda în cele ce urmează diferite aspecte, la nivel general sau restrâns, reprezentative ale artei stradale, precum artiști emblematici, evoluția fenomenului de street art, dar și percepția socială asupra acestora.

Desemenea, vom sublinia aspectele caracteristice ale culturii stradale care conturează ideea discrepanței economico-estetice de la nivelul acesteia.

Valoarea estetică în raport cu valoarea economică în arta contemporană

Termenul de artă contemporană este unul greu de definit, datorându-se în principal modului în care arta a evoluat de-a lungul anilor. Aceasta este considerată succesoarea artei moderne și cunoște diverse transformări trecând de la cubism și expresionism la lucrări abstracte , performance și orice alt tip existent până acum.

Arta în sine a fost pană acum un domeniu dedicat clasei elitiste dar se poate observa cu ușurință o trecere către ceea ce numim popular-culture, trecere ce are ca scop principal atragerea unui public mai larg în zona culturală și artistică. O dată cu acestă pasarelă creată între cultura elitistă și cea populară și valoarea estetică capătă noi nuanțe iar valoarea economică își schimbă valențele.

În domeniul artelor plastice și decorative linia de demarcatia dintre artă contemporană și arta modernă este una incertă deoarece este dificil de enunțat care sunt mecanismele prin care sunt diferențiate acestea. Nu există un tipar clar ce poate defini ce anume face o operă să fie contemporană, nu avem un model după care să omologăm valoarea culturală sau valoarea economică a acesteia și de ce există o diferență enormă la nivelul valorii economice între diferite ramuri ale artei.

Putem susține că arta nu s-a îndepărtat niciodată de ideea de activitate socială a umanismului dar în același timp, reprezentanții acesteia nu mai fac parte dintr-o singură categorie socială , abordarea operelor ne mai putând fi la fel de obiectivă cum era până în epoca modernă.

O dovadă clară ce susține ideea că arta contemporană este într-o continuă ascensiune și dezvoltare este creșterea numărului galeriilor și muzeelor restaurate, ce ajung să aibă din ce în ce mai mulți vizitatori. Toate acestea dovedesc că societatea a început să își redescopere afinitatea pentru cultură, iar importarea elementelor de pop-culture oferă un plus în acest sens.

Claude Karnoouh în Sfîrșitul avangardelor și triumful pieței. Valori estetice și valori sociale în epoca modernității tîrzii afirmă că:

"La scara lumii occidentale, cultura e o afacere de stat, a mass-mediilor și a unor puternice fundații capitaliste, lucru ce antrenează o nouă alianță între muzee, o nouă generație de conservatori și marii colecționari, care a transformat din temelii piața artei; toți aceștia stabilesc împreună valoarea artiștilor și stilurilor momentului, într-un fel de joc ce seamănă mai mult cu promovarea modei vestimen¬tare decît cu înfruntarea unor școli esteti¬ce rivale. În pofida sumelor enorme puse în joc, există o diferență esenția¬lă între această speculație și cea de pe piețele fi-nanciare: investițiile gigantice făcute pentru cumpărarea operelor de artă (și deseori pentru punerea lor în valoare3) nu-i mai permit timpului să le facă acestora dreptate."

Popularitatea artei nu atrage după sine și o mai bună înțelegere a acesteia. Un tablou de Raffael sau de Rembrant va fi apreciat în egală măsură de elitiști și de cei ce nu au o cultură bogată în domeniul criticii artistice, dar un tablou expresionist sau minimalist va stârni controverse în rândul ambelor tabere. Acestea sunt cele care ajung să crească valoarea economică a unei opere, ceea ce aduce influențe din sfera consumerismului într-un domeniu ce era dedicat exclusiv valorii estetice și culturale. Un exemplu elocvent este tabloul lui Yves Klein ce afișează o pânză pictată in totalitate albastră și care a fost estimată la aproximativ 3mil de dolari. Nu compoziția tabloului este cea care i-a oferit valoarea economică ci povestea afiliată acestuia, deoarece tabloul, în opinia criticilor, reprezintă o fereastră către infinit, o privire în abis, primul element distinctiv fiind lipsa unei rame care să încadreze pânza. Cu siguranță astfel de creații nu sunt întelese pe deplin dar asta nu le scade valoarea sau importanța.

Bibliografie

1. Hirișcău Mara Victoria- ARTA CA ACTIVITATE SOCIALĂ: AVATARURILE DISCURSULUI FILOSOFIC ASUPRA ARTEI CONTEMPORANE, UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOSOFIE CATEDRA DE FILOSOFIE SISTEMATICĂ , http://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2011/filosofie/HIRISCAU_RATIU_MARA_RO.pdf (Data ultimei accesări : 27.12.2015)

2. Claude Karnoouh, Sfîrșitul avangardelor și triumful pieței. Valori estetice și valori sociale în epoca modernității tîrzii, Numărul 30-31 , IDEA artă + societate, http://idea.ro/revista/?q=ro%2Fnode%2F40&articol=548 (Data ultimei accesări: 3.1.2016)

3. Erin Berry, Understanding the high value of contemporary art,http://www.papercutmag.com/articles/2013/08/08/not-artwork-understanding-high-value-contemporary-art( Data ultimei accesări : 29.12.2015)

4. Tiffany R. Conklin, Street Art, Ideology, and Public Space, Portland State University,2012 (https://www.academia.edu/3258603/Street_Art_Ideology_and_Public_Space_-_Masters_Thesis_-_Urban_Studies (Data ultimei accesări: 2.1.2016)

5. Istoria hip hop-ului, Graffitti,http://istoriahiphop.weebly.com/graffiti.html Data ultimei accesări : 2.1.2016

6. Alin Catalin Blembea, in Fenomenul Graffiti. Oamenii nevazuti care dau nastere peretilor, de Laurentiu Ungureanu, Weekend Adevarul, 13 iulie 2013

7. Claudia Moșoarcă, Graffiti și artă stradală-de la origini pană la primul festival din Romania, (http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/10028967-graffiti-si-arta-stradala-de-la-origini-pana-la-primul-festival-din-romania) Data ultimei accesări : 3.1.2016

8. Laurentiu Ungureanu, Fenomenul Graffiti. Oamenii nevazuti care dau viata peretilor, Weekend Adevarul, 13 iulie 2013.

9. Street Art Bio ( http://www.streetartbio.com/#!shepard-fairey/cd7u) Data ultimei accesări: 1.1.2016

10. Wikipedia, “List of street artists”, ultima editare in 21 decembrie 2015, (https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_street_artists )

11. Digi24 HD, “OAMENI. Eva Radu, artista care a readus la viata Strada Xenofon din Bucuresti”, publicat in 17 septembrie 2014(http://www.digi24.ro/oameni/Oameni+Eva+Radu+artist+plastic+strada+Xenofon)

12. Grigore Roibu, Graffiti – arta spațiului urban, (https://artavizuala21.wordpress.com/2011/01/11/graffiti-arta-spatiului-urban/) Data ultimei accesări: 1.1.2016

13. Anna Parker, Street vs Gallery, (http://www.fatcap.com/article/street-vs-gallery.html) Data ultimei accesări: 1.1.2016

14. Graffiti Art: From the Streets to High-End Galleries, (http://www.1stwebdesigner.com/graffiti-art-streets-to-galleries/) Data ultimei accesări: 1.1.2016

15. Vitamina C, Graffiti: De vorbă cu writteri (I), (http://blacksheepsound.ro/graffiti-de-vorba-cu-writerii-i/) Data ultimei accesări: 1.1.2016

Preview document

Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană - Pagina 1
Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană - Pagina 2
Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană - Pagina 3
Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană - Pagina 4
Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană - Pagina 5
Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană - Pagina 6
Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană - Pagina 7
Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană - Pagina 8
Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană - Pagina 9
Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană - Pagina 10
Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană - Pagina 11
Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană - Pagina 12
Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană - Pagina 13
Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană - Pagina 14
Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană - Pagina 15
Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană - Pagina 16
Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană - Pagina 17
Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană - Pagina 18
Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană - Pagina 19
Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană - Pagina 20
Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană - Pagina 21
Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană - Pagina 22
Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană - Pagina 23
Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană - Pagina 24
Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană - Pagina 25
Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană - Pagina 26
Valoare estetică vs valoarea economică în arta contemporană - Pagina 27

Conținut arhivă zip

  • Valoare estetica vs valoarea economica in arta contemporana.docx

Alții au mai descărcat și

Kitsch-ul

I. KITSCHUL – FENOMEN ŞI OBIECT Numeroase definiţii şi interpretări pornesc de la etimologia termenului consacrat pentru denumirea acestui...

Arta Feng Shui

Am ales aceasta tema deoarece este un subiect interesant plin de creativitate si imaginatie,care ne ajuta sa ne destindem de probleme din jurul...

Tradițional și Modern în Proiectarea Lecției de Educație Plastică

Arta reflectă nevoia omului de a-şi înfrumuseţa viaţa,mai apoi intervine nevoia de a crea frumosul pentru sine şi pentru cei din jur. Pentru ca...

Curentul Pop Art

Apariţia curentului Pop art este în mare măsură legata de creatia a doi artisti neodadaişti: Jasper Jones şi Robert Rauschenberg. În anii...

Gorzo Dumitru - Artist pornografic

Sunt multe zone pe care Dumitru Gorzo le frecventează în arta lui; are o serie de lucrări care fac aluzie la viaţa politică din societatea...

Icoana Maicii Domnului din Vladimir

Icoana Maicii Domnului de la Vladimir „Singur numele Nascatoarei, Maica Domnului, cuprinde in sine intreaga taina a economiei mantuirii”, spune...

Graffiti

Graffiti este un tip de însemnare facut în mod deliberat de oameni pe suprafete atât publice cât si private. Poate aparea ca arta, desene sau...

Monolog - La Telefon

Este un monolog vorbit in intregime la telefon. Intră în scenă şi găseşte un telefon mobil pe jos. Îl ridică, îl cercetează, se uită în jur. Îl...

Te-ar putea interesa și

Impactul Globalizarii Serviciilor Turistice asupra Economiei Mondiale - Studiu de Caz

INTRODUCERE În contextul definirii prin analogie cu comerţul internaţional a unor concepte specifice turismului internaţional şi identificând...

Estetica Relațională

Cuvânt-înainte De unde provin neînţelegerile care înconjoară arta anilor nouăzeci dacă nu dintr-o carenţă a discursului teoretic? Criticilor şi...

Realizarea Fluxului Tehnologic pentru o Fabrica ce Poate Executa Mobilier din Pal Melaminat

INTRODUCERE Una din ramurile industriale care cunoaşte o strălucita inflorire in tara noastră este sectorul prelucrării superioare a lemnului. In...

Romanul Românesc Interbelic

1. Introducere Perioada interbelică se distinge de alte delimitări pe care istoria literară le-a imprimat în conştiinţa publicului larg cel puţin...

Turismul brașovean

Cuvânt înainte Braşovul este un loc de o frumuseţe aparte, care se oferă generos nu numai prin natură, ci şi prin vestigiile istorice, amprenta...

Impactul Turismului Asupra Mediului în Bran

“ La noi pietrele vorbesc, Si padurile soptesc, La noi stancile gandesc, Iar izvoarele doinesc, Florile sunt cantatoare, Si cu vorbe...

Ecoturismul

Ecoturismul- ARGUMENT Patrimoniul turistic actual al României se poate dezvolta şi moderniza şi prin activităţile de valorificare şi promovare a...

Turismul și Protecția Naturii

1.Turismul şi protecţia naturii O primă încercare de definire a turismului ca fenomen social şi economic , aparţine lui E.Guy Teuler şi datează...

Ai nevoie de altceva?