Violența în artă

Violenta reprezinta un subiect tabu, pe care lumea il evita in mod constant chiar si in secolul al XXI-lea. Cu toatea aceste se incearca prin intermediul Mass Media si Social Media sa se ajunga la un punct de constientizare al violentei, care face parte din vietiile noastre sub multe forme si aspecte. Chiar si in arta, in toate formele ei, apare acest “subiect”. Prin aceasta lucrare se incearca o trecere in revista a modului in care violenta s-a propagat in arta, in special in industria muzicala. Asadar, lucrarea va contine in primul rand motivele care stau la baza apartitiei violentei in muzica, modul in care aceasta s-a manifestat si de asemenea, modul in care aceasta a afectat societatea.

Pentru inceput este imperios necesar sa definim conceptul de violenta, pentru a evita orice tip de confuzii, intrucat violenta are foarte multe forme, cu efecte diversificate. In mod evident in cazul artelor nu putem vorbi de violenta fizica, asadar trebuie sa mergem mai in profunzime si sa ne referim la violenta psihologica. Cand ne referim la violenta psihologica intram pe un “teren” infinit, care ne permite sa dezbatem atat modurile in care se manifesta violenta cat si felul in care aceasta afecteaza publicul sau societatea. In mod surprinzator violenta promovata in arta poate avea si efecte pozitive, de exemplu abolirea unui sistem politic bolnav.

Este important sa intelegem ca violenta apare atunci cand exista un sentiment de repulsie sau revolta fata de ceva sau cineva, asadar putem incadra la violenta orice tip de lucrare care propune un raspuns mai putin diplomat fata de un lucru existent. De asemenea violenta poate aparea si prin promovarea anumitor sentimente negative sau insigarea la fapte care afecteaza integritatea fizica sau morala a individului.

In cazul artelor vizuale violenta se poate manifesta prin promovarea unor imagini care pot afecta vizual publicul prin scene violente (Saturn Devouring His Son - Peter Paul Rubens) sau prin mesaje cu impact emotional puternic (The Garden Of Earthly Delights - Hieronymus Bosch) acest lucru este valabil si in cazul filmelor ( Kill Bill- Quentin Tarantino, care propune scene sangeroase sau Shutter Island- Martin Scorsese care lucreaza la nivel psihologic). Un alt mod in care se manifesta violenta in artele vizuale este fenomenul graffiti. Acest fenomen consta in inscriptionarea sau pictarea anumitor pereti care fac parte din spatiul public si care nu sunt destinati pentru astfel de manifestari. Violenta vine din ilegalitatea acestei manifestari si din mesajele transmise prin intermediul picturilor sau textelor folosite. Acest fenomen are la baza “lupta pentru teritoriu” a bandelor de gangstari din cartierele rau famate. Tocmai din acest caz, mesajele pot fi dure si de cele mai multe ori au caracter violent. Desi in prezent a devenit o forma de cultura urbana si sunt promovate si mesaje pozitive aceasta practica este in continuare ilegala.

Pentru a ne apropia usor de industria muzicala vom continua cu discutia aducand exemple de videoclipuri muzicale care au socat prin violenta si imagini explicite cu caracter sexual sau care instiga la apartenenta la anumite grupuri religioase, ori la actul de sinucidere. In mod evident majoritatea acestor videoclipuri sunt legate de muzica Rock, in special “Death Metal”, “Ghotic Metal” “Heavy Metal” si “Punk Rock”. Insa exista multe exemple si in cazul altor categorii muzicale de genul Rap sau Pop.

Maestrul videoclipurilor care promoveaza violenta este Marilyn Manson. Acesta colaboreaza in marea majoritate cu regizorul Bill Yukich. Impreuna realizeaza videoclipuri care ajung de cele mai multe ori pe lista videoclipurilor interzise. Un bun exemplu este clipul melodiei “Say10” care propune mai multe teme controversate, de exemplu satanismul, masturbarea, orgiile sexuale, canibalismul. Tipul de violenta promovata in “Say 10” poate induce greata, panica, frica. Violenta este utilizata cu scopul de a-i induce spectatorului un disconfort psihologic. Regizorul propune o “discutie” intre Dumnezeu si Satana, in care cel din urma reuseste sa il converteasca pe primul in lumea “pacatului” si a desfranarii.

Din alta categorie muzicala, putem aduce in discutie videoclipul melodiei “If I had a heart” a lui Fever Ray, regizat de Andreas Nilsson. Videoclipul propune un drum initiatic presarat cu experiente terifiante: crime, secte si vrajitorie. Acest videoclip incearca sa recreeze experienta unui cosmar, care ajunge in cele mai ascunse unghere ale mintii umane. Chiar si luminile si filtrele de culoare folosite la realizarea acestui videoclip dau un aspect sumbru.