Estetica Relațională

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Arte Plastice
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 78 în total
Cuvinte : 36316
Mărime: 121.40KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cristian Nae

Extras din document

Cuvânt-înainte

De unde provin neînţelegerile care înconjoară arta anilor nouăzeci dacă nu dintr-o carenţă a discursului teoretic? Criticilor şi filosofilor, în covârşitoarea lor majoritate, le repugnă să îmbrăţişeze practicile contemporane: acestea rămân deci, în esenţă, ilizibile, căci nu le putem sesiza originalitatea şi pertinenţa dacă le analizăm plecând de la problemele rezolvate sau lăsate în suspans de către generaţiile precedente. Trebuie acceptat faptul, vai, atât de dureros, că anumite întrebări pur şi simplu nu se mai pun - şi prin extensie, să le reperăm pe cele pe care le formulează astăzi artiştii: care sunt mizele reale ale artei contemporane, raporturile sale cu societatea, cu istoria şi cultura? Principala sarcină a criticii constă în reconstituirea jocului complex al problemelor care se conturează într-o anumită epocă, şi în examinarea diverselor răspunsuri care le sunt oferite. Ne mulţumim prea adesea să facem inventarul preocupărilor de odinioară, pentru a rămâne cu atât mai decepţionaţi de lipsa răspunsurilor. Însă principala întrebare ce se ridică în privinţa noilor abordări se referă în mod evident la forma materială a operelor. Cum se pot decodifica aceste producţii aparent insesizabile, fie că sunt procesuale sau comportamentale - în orice caz “disipate”, conform standardelor tradiţionale - încetând să ne mai adăpostim în spatele istoriei artei anilor şaizeci?

Câteva exemple de asemenea activităţi: Rirkrit Tiravanija organizează o cină la un colecţionar, şi îi lasă acestuia materialul necesar preparării unei supe thailandeze. Philippe Parreno invită câţiva oameni să-şi practice hobby-ul perferat în ziua de 1 mai, pe o linie de asamblare industrială. Vanessa Beecroft îmbracă identic şi coafează cu peruci roşcate vreo douăzeci de femei pe care vizitatorul nu le poate decât arunca o ocheadă din cadrul uşii. Maurizio Cattelan hrăneşte şoareci cu brânză “Bel paese” şi îi vinde ca multipli, sau expune case de bani recent jefuite. Jes Brinch şi Henrik Plenge Jacobsen instalează într-o piată din Copenhaga un autobuz răsturnat, care provoacă prin emulaţie o adevărată răscoală în oraş. Christine Hill se angajează într-un supermarket drept casieră sau întreţine într-o galerie un atelier săptămânal de gimnastică. Carsten Höller recreează formula chimică a moleculelor secretate de către creierul uman îndrăgostit, construieşte o barcă din plastic gonflabil sau creşte cintezoi pentru a-i învăţa un nou cântec. Noritoshi Hirakawa dă un mic anunţ într-un cotidian pentru a găsi o tânără care ar accepta să participe la expoziţia sa. Pierre Huyghe convoacă oameni pentru o şedinţă de casting, pune la dispoziţia publicului un emiţător de televiziune, expune fotografia unor muncitori aflaţi în plin proces de lucru la câţiva metri de şantierul lor… Multe alte nume şi lucrări vor completa această listă: în orice caz, partida cea mai aprinsă care se joacă pe eşicherul artei se joacă în funcţie de noţiuni interactive, conviviale şi relaţionale.

Astăzi, comunicarea închide relaţiile umane în spaţii de control care segmentează liantul social în produse distincte. În ceea ce o priveşte, activitatea artistică încearcă să creeze restructurări minore, să deschidă câteva pasaje obturate, să pună în contact niveluri de realitate care au fost menţinute în separaţie. Faimoasele “autostrăzi ale comunicării”, cu taxele şi spaţiile pentru picnic specifice, ameninţă să se impună ca singurele trasee posibile de la un punct la altul al lumii umane. Dacă autostrada ne permite efectiv să călătorim mai repede şi mai eficient, ea are neajunsul de a-şi transforma utilizatorii în consumatori de kilometri şi de produse derivate. În faţa instrumentelor electronice, parcurilor de distracţii, spaţiilor conviviale şi proliferării dimensiunilor compatibile de sociabilitate, ne simţim săraci şi neajutoraţi, asemeni şoarecelui de laborator condamnat la un parcurs imuabil în cuşca sa garnisită cu brânză. Subiectul ideal al societăţii figuranţilor ar fi astfel redus la condiţia de consumator de timp şi de spaţiu.

Căci ceea ce nu poate fi comercializat este sortit dispariţiei. Relaţiile interumane nu vor putea prea curând să se menţină în afara spaţiilor comerciale: iată-ne constrânşi să discutăm în faţa unei băuturi scump taxate, formă simbolică a raporturilor umane contemporane. Doriţi să partajaţi ceva căldură umană, o stare plăcută în doi? Gustaţi atunci cafeaua noastră… Astfel, spaţiul care se dovedeşte cel mai puternic afectat de reificarea generală este cel al relaţiilor curente. Simbolizate de către mărfuri sau înlocuite de către ele, semnalizate de către logos, raporturile interumane sunt nevoite să ia forme extreme sau clandestine dacă îşi propun să scape domniei previzibilului: legăturile sociale au devenit un artefact standardizat. Într-o lume guvernată de diviziunea muncii şi de ultra-specializare, de automatizare şi de legea rentabilităţii, este important pentru guvernatori ca relaţiile sociale să fie canalizate către locurile prevăzute special pentru acest scop, şi ca ele să se desfăşoare conform unor principii simple, controlabile şi repetabile. “Separarea” supremă, cea care afectează canalele relaţionale, reprezintă ultimul stadiu al mutaţiei către Societatea spectacolului descrisă de către Guy Debord. Societate în care relaţiile umane nu mai sunt “trăite direct”, ci se distanţează în reprezentarea lor “spectaculară”. În acest loc se situează problematica cea mai ardentă a artei de astăzi: mai este oare posibil să generăm raporturi cu lumea, în interiorul unui câmp practic pe care istoria artei l-a rezervat în mod tradiţional “reprezentării” lor? În ciuda a ceea ce credea Debord, care nu vedea în lumea artei decât un rezervor de exemple pentru ceea ce ar trebui să realizăm concret în viaţa cotidiană, paractica artistică ne apare astăzi ca un bogat teren de experimentări sociale, ca un spaţiu parţial protejat de uniformizarea comportamentelor. Operele despre care se va discuta aici schiţează tot atâtea utopii ale proximităţii./ utopii la îndemână.

O parte din textele care urmează au fost publicate în reviste, în special în Documents sur l’art, sau în cataloage de expoziţie şi au fost pe larg revizuite în varianta de faţă, iar unele au fost chiar restructurate. Altele constituie texte inedite. Printre altele, un glosar completează această colecţii de eseuri, pe care cititorul îl va putea consulta deîndată ce întâlneşte o noţiune problematică. Pentru a facilita înţelegerea lucrării, îi sugerăm să se raporteze de pe acum la definiţia cuvântului “Artă” .

Forma relaţională

Activitatea artistică constituie un joc ale cărui forme, modalităţi şi funcţii evoluează conform epocilor şi contextelor sociale şi nicidecum o esenţă imuabilă. Sarcina criticului este aceea de a o studia în prezent. Un anumit aspect al proiectului modernităţii s-a încheiat (şi nu spiritul care l-a animat, mă grăbesc să subliniez în vremurile mic-burgheze în care ne aflăm). Această epuizare a golit de substanţă criteriile judecăţii estetice pe care le-am moştenit, dar continuăm să le aplicăm practicilor artistice actuale. Noul nu mai reprezintă un criteriu de judecată decât poate pentru detractorii întârziaţi ai artei moderne, care nu reţin din prezentul ruşinos decât ceea ce cultura lor tradiţionalistă i-a învăţat să deteste în arta de ieri. Pentru a inventa instrumente conceptuale mai eficiente şi puncte de vedere mai juste se cuvine să percepem transformările care operează astăzi în câmpul social, să sesizăm ceea ce s-a schimbat deja precum şi ceea ce continuă să se preschimbe. Cum altfel pot fi înţelese comportamentele artistice manifestate în expoziţiile anilor nouăzeci şi totodată modurile de gândire care le animă, decât plecând de la aceeaşi situaţie ca cea a artiştilor?

Preview document

Estetica Relațională - Pagina 1
Estetica Relațională - Pagina 2
Estetica Relațională - Pagina 3
Estetica Relațională - Pagina 4
Estetica Relațională - Pagina 5
Estetica Relațională - Pagina 6
Estetica Relațională - Pagina 7
Estetica Relațională - Pagina 8
Estetica Relațională - Pagina 9
Estetica Relațională - Pagina 10
Estetica Relațională - Pagina 11
Estetica Relațională - Pagina 12
Estetica Relațională - Pagina 13
Estetica Relațională - Pagina 14
Estetica Relațională - Pagina 15
Estetica Relațională - Pagina 16
Estetica Relațională - Pagina 17
Estetica Relațională - Pagina 18
Estetica Relațională - Pagina 19
Estetica Relațională - Pagina 20
Estetica Relațională - Pagina 21
Estetica Relațională - Pagina 22
Estetica Relațională - Pagina 23
Estetica Relațională - Pagina 24
Estetica Relațională - Pagina 25
Estetica Relațională - Pagina 26
Estetica Relațională - Pagina 27
Estetica Relațională - Pagina 28
Estetica Relațională - Pagina 29
Estetica Relațională - Pagina 30
Estetica Relațională - Pagina 31
Estetica Relațională - Pagina 32
Estetica Relațională - Pagina 33
Estetica Relațională - Pagina 34
Estetica Relațională - Pagina 35
Estetica Relațională - Pagina 36
Estetica Relațională - Pagina 37
Estetica Relațională - Pagina 38
Estetica Relațională - Pagina 39
Estetica Relațională - Pagina 40
Estetica Relațională - Pagina 41
Estetica Relațională - Pagina 42
Estetica Relațională - Pagina 43
Estetica Relațională - Pagina 44
Estetica Relațională - Pagina 45
Estetica Relațională - Pagina 46
Estetica Relațională - Pagina 47
Estetica Relațională - Pagina 48
Estetica Relațională - Pagina 49
Estetica Relațională - Pagina 50
Estetica Relațională - Pagina 51
Estetica Relațională - Pagina 52
Estetica Relațională - Pagina 53
Estetica Relațională - Pagina 54
Estetica Relațională - Pagina 55
Estetica Relațională - Pagina 56
Estetica Relațională - Pagina 57
Estetica Relațională - Pagina 58
Estetica Relațională - Pagina 59
Estetica Relațională - Pagina 60
Estetica Relațională - Pagina 61
Estetica Relațională - Pagina 62
Estetica Relațională - Pagina 63
Estetica Relațională - Pagina 64
Estetica Relațională - Pagina 65
Estetica Relațională - Pagina 66
Estetica Relațională - Pagina 67
Estetica Relațională - Pagina 68
Estetica Relațională - Pagina 69
Estetica Relațională - Pagina 70
Estetica Relațională - Pagina 71
Estetica Relațională - Pagina 72
Estetica Relațională - Pagina 73
Estetica Relațională - Pagina 74
Estetica Relațională - Pagina 75
Estetica Relațională - Pagina 76
Estetica Relațională - Pagina 77
Estetica Relațională - Pagina 78

Conținut arhivă zip

  • Estetica Relationala.doc

Alții au mai descărcat și

Educatie Plastica

OBIECTUL: Educatie plastica-Pictura TEMA PLASTICA: Culori calde si culori reci Imprimarea pe material textil-tehnica sitei-sablon SUBIECTUL:...

Metode Instrumentale de Analiza a Operelor de Arta

Metode instrumentale de analiza a operelor de arta In functie de metoda de abordare a operelor de arta, metodele de cercetare stiintifica, care ne...

Constituirea și Evoluția Portretului în Pictura Europeană

Introducere Destinul actual al concepţiei milenare, privind reprezentarea pictată a figurii umane, într-un moment cînd se dezvoltă o civilizaţie...

Expresivitatea Chipului Uman

Tema aleasa pentru acest proiect am intitulat-o « Expresivitatea chipului uman », gasind in aceasta sfera o multitudine de subiecte, motive si...

Proiect de Lectie - Efectul Termodinamic al Culorilor

OBIECTUL: Desen artistic si educaţie plastică CLASA: a V –a B TEMA PLASTICA:EFECTUL TERMODINAMIC AL CULORILOR SUBIECTUL APLICATIV: „IN GRĂDINĂ”...

Compoziția Plastică

Intr-un spatiu plastic, prin organizarea elementelor de limbaj plastic (puncte , linii , culori , forme) dupa anumite principii, se creeaza o forma...

Semiotica Vizualului

I. INTRODUCERE: RAPORTUL DINTRE CUNOAŞTEREA COMUNĂ ŞI CUNOAŞTEREA ŞTIINŢIFICĂ Pentru cei care se iniţiază în cunoaşterea teoretică este necesară...

Multicoliniaritatea

Multicoliniaritatea O ipoteză a modelului liniar clasic de regresie: nu există multicoliniaritate printre variabilele explicative incluse în...

Te-ar putea interesa și

Relatia Dintre Educatia Parentala si Particularitatile Sociabilitatii Prescolarului

Introducere În desfasurarea educatiei formale din gradinite, un rol din ce în ce mai important îl detine parteneriatul acestei institutii cu...

Formarea Deprinderilor de Ritm Muzical la Școlarii Mici

INTRODUCERE Manifestare a frumosului artistic, muzica a fost considerată dintotdeauna un mijloc esenţial de cultivare spirituală a omului, de...

Analiza Relației produs-marfă din Perspectiva Mondializării Pieței

CAPITOLUL 1. EFECTE POZITIVE ŞI EFECTE NEGATIVE ALE MONDIALIZĂRII În decursul timpului, umanitatea a fost martora unor profunde schimbări în...

Chirurgia Plastică

INTRODUCERE – SCURTĂ ISTORIE A OPERAŢIILOR ESTETICE “Chiar dacă perioada actuală poate fi denumită perioada de glorie a a chirurgiei estetice, ea...

Literatură pentru Copii

Literatura copilăriei trebuie făcută cu artă, chiar dacă acest concept s-a încetăţenit relativ târziu, evidenţiind ideea că ea nu trebuie să-l...

Contractul Psihologic și Motivarea Angajaților

I. PREMISE A-ţi face munca nu mai este suficient într-o economie extrem de competitivă, astfel că performanţele deosebite sunt esenţiale pentru...

Stiluri Parentale

Raporturile dintre părinţi şi copiii acestora sunt raporturi educative, cu repercursiuni asupra formării lor, lucru de care ar trebui să fie...

Analiza Descrierea Proiectarea și Reproiectarea Posturilor

ANALIZA, DESCRIEREA, PROIECTAREA SI REPROIECTAREA POSTURILOR GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.44 TIMISOARA Diagnoza mediului intern si extern...

Ai nevoie de altceva?