Expresivitatea Chipului Uman

Tema aleasa pentru acest proiect am intitulat-o « Expresivitatea chipului uman », gasind in aceasta sfera o multitudine de subiecte, motive si simboluri, intr-un cuvant tot ce tine de acesta viata pe care o traim.

Niciodata nu a existat un subiect mai profund decat infatisarea chipului uman. Acesta este reprezentat in arta plastica in functie de situatia istorica a fiecarei epoci in parte. Bunaoara in epoca Elenistica chipul uman, este completarea corpului uman inseamna un ideal pe care vechii greci il asociau cu divinitatea. Asa se expica cum aceasta arta complexa a fost punct de reper pentru asta romana si mai apoi fructuoasa perioada renascentista. Daca corpul uman a fost si pastreaza sa fie un reper important pentru orice artist atunci cu siguranta chipul uman al acelui trup infatiseaza chiar chintesenta deoarece insumeaza insusi sufletul.

Incepand cu secolul al XX-lea statutul social al artistului s-a schimbat major,deoarece acest secol este adanc marcat de revolutii si razboaie mondiale(revolutii de tipul celei din Rusia-Bolsevica)in coloniile Marilor Puteri cum ar fi Anglia,Germania sau Olanda.Exemple precum Picasso sunt reprezentative pentru gandirea intelectuala a unui secol zbuciumat de mari conflicte.Astfel,chipul uman in viziunea artisilor nu mai poate sa infatiseze candoare si liniste perioadelor de bunastare,ele devenind subputerea si influienta noilor curente artistice aparute si marcate de evenimente.Panzele acestor artisti cum ar fi : Miro, Klee si Gustav Klimt intruchipeaza intrutotul aceasta idee.

Dar oamenii de astazi sunt altfel facuti, incat se tem de adevar si adora minciuna. Natura este intotdeauna frumoasa ;este de ajuns sa intelegi ceea ce ne arata. Se vorbeste despre o figura inexpresiva. Nu exista asa ceva pentru un artist, pentru el orice cap este interesant.

Inafara de forma particulara a oricarei expresii (atentie,bucurie,tristete,efort) s-a observat revenirea frecventa a unei formule expresivecare se numeste laitmotivul expresiv.

In portretele psihologice, expresia nu reprezinta o stare sufleteasca trecatoare ci o anumita constanta pe care o putem compara cu laitmotivul desprins din studiul totalitatii expresiilor subiectului. Acest gen de chipuri infatiseaza persoanele mature, de regula barbatii, maturitatea este conditia sistematizarii si fixa laitmotivului expresiv. Portretele feminine ocolesc reprezentarea miscarilor expresive ca fiind contrarii frumusetii. Portretul psihologic infatiseaza o constanta expresiva individuala care ajunge pana la caricatura. In legatura cu acest caracter s-a spus « Nu exista portret fara caricatura » (André Lhote).

Viziunea artistica este calea prin care este descoperita natura intima si profunda a unei infatisari dupa cum in preferintele artistice, pentru anumite timpuri se arata capacitatea de selectionare a fizionomiilor tipice ale populatiei. Constatarea ca majoritatea portretelor lui Holbein apare fata tipica a svabilor , sau ca in unele potrete a lui A. Dürer apare infatisarea francona, s-ar putea face in legatura cu alti artisti care au reprezentat fizionomiile tipice ale cercurilor populatiei pe care au cunoscut-o. Ar fi interesant din acest punct de vedere un studiu al tipurilor fizionomice ale poporului nostru, asa cum apare si in arta lui Teodor Aman, Nicolae Grigorescu sau Stefan Luchian(Gheorghe Ghitescu. Anatomie Artistica –Editura Meridiane. Bucuresti 1965. vol. II )

Solutii de reprezentare a spatiului si simbolistica.

Lucrarea se constituie intr-un poliptic compus din noua module, fiecare modul in parte avand dimensiunea de 60x60cm. Am ales acest numar de noua pentru ca din punct de vedere simbolic este si cifra care corespunzand celor noua deschideri ale omului, simbolizeaza caile acestuia de comunicare cu lumea prin auz, vaz, grai, etc.